joi, octombrie 08, 2015

Amsterdam 2021

Oraș: Amsterdam
Coordonate geografice: 52g21m2s N ; 4g53m34s E
Țara: Olanda
Populația: 832600 locuitori (2015)
Data sejur: 26 Septembrie-7 Noiembrie
Locuință: Lutmastraat 13

25 Septembrie. Pe la începutul lunii august am cumpărat bilete de avion pe ruta Cluj-Amsterdam și retur, zboruri efectuate de compania  Blue Air. Vom pleca în 10 octombrie și ne vom întoarce în 7 noiembrie. Este ceva foarte avantajos, pentru că sunt zboruri directe. Până acuma nu am mai prins așa ceva de la Cluj la Amsterdam sau retur. Dar Murphy veghează! Cea mai importantă dintre legile sale spune: Dacă un lucru poate să meargă prost, atunci el va merge prost!

Nici nu a trecut luna august și suntem anunțați de mai sus menționata companie că în luna octombrie zborurile directe între Cluj și Amsterdam se suspendă din motive operaționale! Am fost obligați ca la plecare să alegem un alt zbor. Cel mai convenabil ni s-a părut unul din 25 septembrie, de la Cluj la București, urmând ca a doua zi să zburăm de la București la Amsterdam. Între aceste zboruri am rezervat o cameră la un hotel de lângă Aeroportul Otopeni.

La ora 7 și 30 PM a sosit Dani și ne-a dus la aeroport. După îndeplinirea formalităților, am ajuns în sala de așteptare de la zboruri interne, aproape la fel de aglomerată ca și cele de la internaționale. Și aici jumătate din pasageri stăteau în picioare.

Pe aeroportul din Cluj

Pasageri în picioare

Așteptăm îmbarcarea

La ora cuvenită am ieșit la autobusele care ne-au dus la avion.

În avionul Cluj-București

Tipul avionului.

După 40 de minute de la decolare avionul a aterizat la Otopeni. Știam că hotelul este foarte aproape de aeroport (400 m), dar nu aveam idee încotro să mergem. Am apelat la unicul taximetrist din zonă și Mitică ne-a spus clar că ne duce contra a 50 de lei. Am acceptat și l-am rugat ceva pe Dumnezeu, dar sunt convins că degeaba. Bunul Dumnezeu nu-i pedepsește, ci-i ocrotește pe ticăloși. Aceștia din urmă se bucură cu mândrie de deosebita Lui grijă.

În două minute am ajuns la hotel, am primit camera și am dormit, fiind gata la ora 6 dimineața. Hotelul a fost curat, încălzit și foarte confortabil.

26 Septembrie. Înainte de a părăsi hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Airport, l-am rugat pe recepționer să ne spună cum ajungem la aeroport. Ne-a arătat intrarea într-o parcare, vis-a-vis de hotel. Intrăm în parcare, o traversăm și am ajuns.

După două minute ne aflam la Plecări. Am stat la o coadă care a mers rezonabil de repede și am făcut controlul de securitate. Am făcut în continuare controlul de frontieră, după care ne-am dus la poarta de la care ne vom îmbarca pentru zborul spre Amsterdam. Pe aeroportul Otopeni, de astă dată, nu este o aglomerație, așa cum este de obicei la Cluj.

Pe aeroportul Otopeni

La poarta de îmbarcare

Sunt și locuri libere

Tocmai a început îmbarcarea

Am intrat în avion prin burduf și am ocupat locurile.

În avionul București-Amsterdam

Și aici mascați

Tipul avionului

Spre pista de decolare

Avionul a decolat la timp și după două ore și ceva au început manevrele de aterizare la Amsterdam.

Coborâm

Câmpii olandeze

Ne apropiem de aeroportul Schiphol

Am aterizat la timp și avionul a așteptat puțin până a fost legat la burduf. Când am ieșit în aeroport, ne-am întâlnit cu Mircea care va merge cu avionul nostru spre București, de unde se va duce la Cluj.

După ce am parcurs pe jos cam un kilometru și jumătate am făcut controlul de frontieră, unde pe lângă pașapoarte am prezentat și certificatele de vaccinare.

Am recuperat geamantanele și am ieșit din aeroport. Aici ne așteptau Mihai și Mădălina, cu care ne-am dus spre parcarea unde era mașina lor.

Am ajuns la locuința lor unde le-am întâlnit pe cele două nepoate, care în vară au fost la noi la Dej.

Adela ne cântă o melodie

Clara desenează pe calculator

Am mâncat masa de prânz, după care am luat în primire camera care ne era destinată pentru sejurul nostru amsterdamez. Am despachetat și ne-am aranjat lucrurile scoase din bagaje.

Spre seară Betty a ieșit cu fetele la o plimbare cu câinele Milo, care astă vară și-a însoțit familia la Dej.

27 Septembrie. După ora 11 am ieșit la plimbare, să recunoaștem împrejurimile, în care nu am mai fost de mai bine de doi ani. Cu regret am constatat că memoria noastră, parcă nu mai funcționează așa ca înainte. Multe locuri mi se par complet noi, deși sunt sigur că am mai fost prin ele. Sic transit gloria mundi! Din 2019, precis că am îmbătrânit cu mai mult de doi ani!

28 Septembrie. În plimbare am ajuns la Piața Albert Cuyp, piață despre care am mai vorbit (4 noiembrie 2019). Ea se află la mai puțin de un sfert de oră de mers pe jos de locuința copiilor.

Am făcut mici cumpărături, apoi am mers la cafeneaua Flamingo pe terasă. Când am văzut cât de mic era un espresso, eu am hotărât să comand de acum un double espresso.

La cafeneaua Flamingo

Din piață

Cu câte un espresso

Simplu și dublu



După cafea am continuat plimbarea și ne-am întors acasă pe alte străzi. Vremea era destul de bună și deși era înnorat temperatura era chiar plăcută. S-ar putea ca asta să prevestească ploaie.

29 Septembrie-3 Octombrie. Vremea a fost predominant ploioasă și am încercat să ieșim la plimbare zilnic, atunci când nu ploua, sau ploua mai încet. Traseul cuprindea de obicei și Piața Albert Cuyp, de unde mai cumpăram unele lucruri pentru casă: un anumit tip de pâine, pulpe de pui, crude sau rotisate, pește, fructe și legume.

30 Sept. Plouă în curte

1 Oct. Plouă pe Lutmastraat


2 Oct. Somonul la tigaie

4 Octombrie. La cererea trupei, Bibi va face azi gomboți cu prune. Ea a mai făcut și astă vară la Dej, dar prunele de la sfârșitul lui iulie nu se prea pretează la reușita unor gomboți delicioși. Sunt necesare neapărat prune bistrițene, care se coc numai în septembrie. Am mers amândoi în piață și am cumpărat niște prune asemănătoare cu cele bistrițene. Restul ingredientelor se găseau în casă. Tura aceasta o va face Bibi singură, urmând ca următoarea să o facă împreună cu fetele.

Se frământă aluatul

Cu multă îndemânare

Nu sunt mulți, dar sunt de calitate.


Se fac și nudli

Gata pentru a fi mâncați!

Viața gomboților nu a fost lungă. În câteva minute au fost mâncați în totalitate. Bibi a promis că spre sfârșitul săptămânii va mai face o tură de mai mulți gomboți, dar trebuie să o ajute și fetele.

6 Octombrie. În plimbarea noastră am schimbat de astă dată cafeneaua unde ne luam cele două espresso-uri. Am încercat la una din vecinătatea locuinței Le Pain Quotidiene. Cafelele au fost la fel de bune ca și la Flamingo.

La cafeneaua Le Pain Quotidiene

7 Octombrie. Seara, după cină, am primit un colet. După ce Mihai l-a adus de jos, s-a făcut o oarecare rumoare în sală. În urma acesteia coletul i-a fost fost înmânat lui Bibi, cu explicația că este, cu întârziere, cadoul de ziua ei (din luna august).

A sosit un colet pentru Bibi

Țe să fie, țe să fie?

Un telefon nou

Nou-nouț!

Ăsta da!

Mihai a făcut transferul de date de pe vechiul pe noul telefon și Bibi l-a pus la prima încărcare pentru a se formata.

8 Octombrie. În plimbarea noastră am mai testat o cafenea: Anna du Pire, aflată la o intrare în Piața Albert Cuyp. Am comandat și aici cele două espresso-uri simplu și dublu.

Testăm cafeaua

De-o parte a mesei

De cealaltă parte

Dej, 23 Sep 2010; Amsterdam 8 Oct 2021


Cred că vânzătorii de cafea din Amsterdam s-au înțeles. La toți cafeaua este la fel! Până și prețurile diferă cu foarte puțin între ele.

10 Octombrie. Eu cu Bibi am fost la piață și am cumpărat prunele cvasi-bistrițene, cu care am venit acasă. Aici Bibi, Clara și Adela au trecut la prepararea gomboților: au curățat prunele de sâmburi, au fiert cartofii, au frământat aluatul, au format fiecare gombot introducând pruna în el, au fiert gomboții, au făcut nudli și în final au presărat totul cu zahăr pudră și praf de scorțișoară, din belșug.

Bibi frământă

De la înălțimea potrivită

Toate formatează gomboții

Cu grijă și pricepere

Un mic rezumat

Cu toate că au făcut mai mulți gomboți decât data trecută, viața lor a fost la fel de scurtă. Au fost, putem spune, devorați, la fel de repede.

12 Octombrie. La cererea lui Mihai, Bibi a făcut ardei umpluți. Mădălina a cumpărat tocătura, iar noi am cumpărat din piață ardeii verzi. 

Toate bancurile sunt cunoscute de absolut toată lumea, deci și bancul în care bucătarul ciung folosește o metodă personală de a umple ardeii. Bibi a folosit metoda clasică, obișnuită.

Ardei umpluți cu mâna

Ardeii au avut un imens succes. Au fost mâncați toți în seara respectivă.

14 Octombrie. Conform structurii anului școlar din Olanda, vineri 15 Oct, după ultima oră de curs elevii vor intra într-o vacanță de aproximativ 10 zile. Clasa Adelei va da joi la 13 și 30, un mic spectacol în cinstea acestei vacanțe, așteptă cu drag de toți școlarii.

Mihai a dus o mașină închiriată și ne-am dus toți patru (populația umană matură), la școala fetelor.

La școală

 Spectacolul a avut loc în frumoasa Aulă a Școlii care avea o scenă și peste 300 de locuri pentru spectatori.

În prima parte a spectacolului, Adela împreună cu o colegă au prezentat mai multe instrumente, convenționale sau nu, care generează sunete (chiar și zgomote).

În partea a doua, câte un elev citea, pe rând, un fragment din povestea Muzicanții din Bremen, a Fraților Grimm. În timpul acesta clasa făcea zgomotele pe care ar fi trebuit să le facă personajele poveștii. Noi am filmat tot spectacolul și abia la sfârșit ne-am dat seama că nu am făcut poze. Filmele nu le pot prezenta aici. 

Spectacolul a ținut o jumătate de oră, după care noi spectatorii am plecat, elevii cu profesoara continuând lecția în Aula Școlii.

Aula Școlii

Părinții au părăsit Aula



Suntem ultimii rămași

Bibi s-a dus în vecinătatea școlii la o cafea, urmând ca peste o oră să vină acasă cu fetele, așa cum vin zilnic, cu metroul.

Noi am venit rapid cu mașina, spre bucuria lui Milo, căruia nu-i place să rămână singur în casă.

După amiază a sosit un pachet cu costumul de Halloween al Adelei. Clara are un costum de pirat-esă, ca și un personaj din filmele Pirații din Caraibe, pe care l-a primit cu o lună în urmă.

Costumul Adelei

Subretă

Costumul Clarei

Mădălina se va costuma în Maleficent, pentru care a primit coarnele.

Maleficent

Toți membri importanți ai familiei au acum, costume de Halloween!

16 Octombrie. Am hotărât să facem o plimbare mai lungă mergând pe jos, până la Magere Brug, apoi să ne întoarcem acasă.

Aproape în fiecare an am mers la acest pod, actualmente cel mai vechi din oraș, dar mergeam cu tramvaiul, ajungeam în Piața Rembrandt, treceam de Podul Albastru și apoi ajungeam la Magere.

Acum vom merge la Sarphatipark, (am scris despre el 6 Noiembrie 2019), îl lăsăm în urmă și ajungem la Nieuwe Amstelbrug care este podul 101(vezi 1 Decembrie 2019).

Pe Podul Nou de peste Amstel (1903)

Este basculant, are 2 linii de tramvai...

Un sens unic auto și piste de bicicletă






Am traversat podul și ne-am continuat plimbarea pe malul drept al Amstelului urmând cursul râului.


Am ajuns la un pod modern, a cărui construcție s-a dorit de pe la începutul anilor 1950. Consilierii Primăriei au ajuns la un consens, în a începe proiectul de construcție a podului numai prin 1960.
Au urmat o serie de amânări din motive birocratice, tehnice și financiare astfel că adevărata construcție a podului a început în 1967, dar a fost dat repede în folosință în octombrie 1969. Este podul cu numărul 350 din Amsterdam. Are lungimea de 172 m și lățimea de 35 m și are două porțiuni care sunt basculante.

În 1974 orașul Amsterdam s-a înfrățit cu orașul Toronto și atunci podul a primit numele Torontobrug. Tot de atunci un pod din orașul canadian poartă numele de Podul Amsterdam.

Podul Toronto




Pasaj de trecere pentru pietoni

Am urcat de pe pasajul pietonal de trecere pe trotuar și ne-am continuat plimbarea pe lângă hotelul de 5 stele Intercontinental Amstel Amsterdam.

Dincolo de hotel urmează un nou pod peste Amstel, podul cu numărul 246 De Hogesluis. Am ajuns la capătul lui și de acolo se vedea vechea noastră cunoștință Magere Brug, podul cu numărul 242.

Am plecat spre el urmând drumul de pe același mal drept, când am primit un telefon de la Mihai care ne-a anunțat că vine spre Magere Brug, împreună cu Milo.

Ne-am oprit la o cafenea cu mese pe trotuar, chiar în dreptul podului, unde în așteptarea lui Mihai ne-am luat rația de cafea.

Magere Brug văzut de la cafenea.

Pe un fond de dezvoltare rapidă a Amsterdamului de la mijlocul secolului al XVII-lea, profitând de o epocă de prosperitate, primăria a proiectat în 1663 construirea unui pod monumental, din piatră, mai lat decât celelalte poduri din oraș. Construcția podului era justificată de nevoia de a construi mai multe case pe cele două maluri ale Amstelului. Dar în anul 1672 are loc o mare criză economică, care sistează efectiv construcția caselor. Asta face ca nici podul să nu mai fie imperios necesar.

Pentru a lega totuși cele două maluri, pe care la sfârșitul secolului al XVII-lea sau mai construit unele case, s-a hotărât ridicarea unui pod mai ieftin decât cel din proiect. A rezultat un pod din lemn destul de îngust. A fost numit Podul Slab, adică Magere Brug.

După mai puțin de un secol, în 1871 podul a trebuit demolat din cauza putrezirii lemnului, și construit altul, ceva mai lat și asemănător cu actualul. 

După o jumătate de secol și acesta a trebuit demolat și s-a construit altul, cu grinzi metalice și fundație de beton, toate acestea ascunse însă cu acoperitori din lemn. A fost dat în folosință în 1934. Două porțiuni din mijloc erau basculante și se ridicau manual de către doi operatori care-și sincronizau absolut perfect mișcările. Din 1994 bascularea podului se face automat cu motoare electrice.

Noi am prins pe pod, în 2001 și 2002, trafic de autoturisme. Din anul următor podul este rezervat numai bicicliștilor și pietonilor.

Mihai ne-a găsit la cafenea și a luat și el un latte, în timp ce Milo se odihnea sub masă.

Milo se odihnește sub masă

Am părăsit cafeneaua traversând Amstelul pe pod.

Milo, noi și Magere Brug




Și Mihai




Stopera




Casele înclinate


La fel de înclinate ca și acum 20 de ani




Am făcut drumul de întoarcere acasă pe malul stâng al râului. În Piața Albert Cuyp am luat câte o gustare pe bază de pui rotisați, apoi ne-am întors acasă. Am parcurs peste 5 km.

17 Octombrie. Duminica și timpul parcă trece altfel! Ne-am dat seama că este ora prânzului și noi nu ieșiserăm încă. Am fost rugați să-l luăm cu noi și pe Milo, pentru că ramura matură a familiei trebuie să meargă la ziua de naștere a unui prieten.

Am ieșit toți trei și ne-am dus pe malul unui canal din apropiere. Aici Milo și-a putut manifesta toată curiozitatea cu care a fost dotat încă de la naștere.


Pe malul canalului

Milo cercetează

Milo continuă să cerceteze

Am ajuns și pe celălalt mal al canalului, am traversat un pod , am venit pe lângă magazinul Aldi, pe o stradă paralelă cu strada noastră, recent pavată cu niște dale elegante și apoi când am intrat pe Lutmastraat a început ploaia.

Strada lui Mihai

Lutmastraat 13

Apartamentul

A urmat o după-amiază ploioasă de duminică pe care am petrecut-o cu fetele.

18 Octombrie.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu