Spre Oradea

Iată că a sosit şi ziua aşteptată de aproape trei luni: ziua plecării în vacanţă. Încă din luna martie am comandat şi plătit serviciile pentru câte un sejur pentru două persoane în Mallorca şi în Tunisia, atât noi cât şi familia Timar.

Pe la ora trei, după-amiază am fost să-i luăm pe Timari şi am plecat spre Oradea. Vremea a fost foarte urâtă, mizerabilă, putem spune, în sensul că ne-a plouat tot timpul şi pe anumite porţiuni chiar torenţial. Am făcut un popas la Piatra Craiului unde am luat masa, care s-a dovedit a fi şi cina. Fiecare şi-a comandat câte un fel de mâncare românească, gătită ca-n Bihor, cu porţii mari care ne-a scutit să mai mâncăm până a doua zi

La Piatra Craiului.

Am cam înţepenit.

Şi şalele astea de la o vreme...

Amintiri în timp.

Voioşi ca şoimii cei uşori.

Ieşiţi din restaurant am plecat spre Oradea, dar am fost opriţi în Borod de un poliţist (miliţian) care m-a amendat pentru că nu am avut aprinse farurile, deşi era ziuă (alt delict nu mi-a găsit). M-am bucurat că mâine părăsesc această frumoasă ţară, "care păcat că este locuită", vorba lui Voltaire.

Am ajuns în Oradea, ne-am plimbat puţin prin centru şi apoi am văzut la televizor meciul dintre Rusia şi Suedia, câştigat de prietenii noştri de veacuri.

După meci ne-am culcat şi am fost nevoiţi să dormim foarte repede pentru că mâine devreme vom pleca peste graniţă.