Dacă ne-am culcat în zori, evident că ne-am trezit destul de târziu.
In Amsterdam nu mai era vara din Mallorca, mai degrabă era o atmosferă de toamnă.
Mie fiind convalescent mi s-a interzis să ies afară.
Aşa că Betty, Rodi şi Ghiţă s-au dus în
Osdorpplein să cumpere carne de oaie de la măcelăria unui turc, care aproviziona mai ales populaţia musulmană a cartierului Osdorp.
|
După cumpărături... |
|
Prin |
|
Osdorpplein. |
După ce au mai colindat prin cartier au venit acasă şi au preparat carnea cumpărată pentru o friptură de berbec, pe care să o mâncăm la cină după ce vine Mădălina de la serviciu.
|
Friptura... |
|
De berbec. |
De câte ori am luat carne de oaie de la turc, aceasta a fost întotdeauna tânără, friptura făcându-se repede şi fiind foarte fragedă. De astă dată n-a mai fost aşa, deci friptura a trebuit să stea de trei ori mai mult decât ne-am aşteptat în cuptor, dar în final a fost foarte bună şi apreciată de toată lumea prezentă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu