vineri, martie 20, 2015

Amsterdam 2018

Oraș: Amsterdam
Coordonate geografice: 52g21m8s N; 4g50m58s E  
Țara: Olanda
Populația: 750000 locuitori
Data sejur: 3-13 ; 20-29 Mai ; 1-8 Oct; 
Locuința: Warmondstraat 196

3 Mai. La ora 15 și 20 am plecat cu Adi spre Aeroportul din Cluj. Am ajuns repede, imediat după ora 16. Am depus bagajul de cală și după controlul de frontieră am mers la poarta de îmbarcare, unde am așteptat aproximativ o oră și jumătate.

Pe Aeroportul...

Din...

Cluj
După ora 17 și 30 ne-am urcat în autobusul care ne-a dus la micuțul avion al companiei Air Dolomiti, care face anumite curse pentru sora sa mai mare Lufthansa. Avionul era departe de a fi plin la capacitate.

Ne-am ocupat locurile și apoi ne-am îndreptat spre pista de decolare.

În avion

Spre pista de decolare

Clădirea aeroportului
Compania aeriană ne-a servit în avion cu cunoscutul său sandwich aflat într-o cutie cu o reproducere a fotografiei Peisaj toscan.

Peisaj toscan

După o oră și jumătate avionul a coborât și a aterizat.

Survolăm...

Împrejurimile Munchenului
Când am mai avut o oră până la zborul spre Amsterdam ne-am îndreptat spre Poarta G și acolo am așteptat îmbarcarea.

Pe Aeroportul...

Din...

Munchen

Unde din nou așteptăm.
La ora cuvenită ne-am dus la avion tot cu autobusul și ne-am îmbarcat.

În avionul de Amsterdam

Cu un vin alb


Animație
Survolăm Olanda

Mori de vânt și câmpuri de lalele
Am aterizat, ne-am deplasat cu grupul la bagaje, le-am recuperat și am ieșit din aeroport.

L-am întâlnit pe Mihai care ne-a dus în parcare, la mașină. Când ne-am îndreptat spre casă era deja noapte.

Fetele erau culcate, iar Mădă a pus masa și am cinat în noaptea amsterdameză.

Ne-am instalat în același dormitor ca și în toamna trecută și ne-am culcat. Am zburat efectiv 3 ore și am așteptat prin aeroporturi aproape 4.

4 Mai. Profitând că fetele sunt în vacanță, înainte de prânz am ieșit cu ele la plimbare în Vondelpark, cel mai mare din capitala Olandei.

Imediat ce am intrat în parc a trebuit să mergem la înghețată.

Adela cu papagalul

Înghețatele...

Din Vondelpark


Un pahar de vin alb sec

Desene animate

A fost o zi splendidă de vară și am stat pe iarbă, ne-am dus în câteva locuri de joacă și am făcut poze, unele dintre ele destul de ciudate. Parcul era plin de verdeață și de flori.

În parcul verde

Gemenele

Poză panoramică

Clara în dublu exemplar

Aici în triplu

Fotografii făcute de Clara



Lalele la marginea parcului
După trei ore ne-am întors acasă, la mâncare și odihnă, toate binemeritate.

5 Mai. După-amiază am fost invitați la Ducu, la un grătar. Mădălina s-a dus cu fetele după ora de înot. Mihai a mers singur cu bicicleta, iar noi bunicii cu tramvaiul 2.

Ducu este specialist în bucătărie asiatică, dar atunci a făcut grătare din costițe și ananas. Din 2015 când am fost la ei ultima dată, familia Albu mai are și o fetiță, Vera, care acuma are trei ani. Băiatul, Alex, are cinci ani. Au fost prezenți și părinții săi din Târgu-Mureș, pe care i-am cunoscut acum.

Până s-au făcut grătarele, noi ramura mai vârstnică, ne-am retras în grădină, unde am discutat, d-ale noastre, specifice vârstei a treia.

Cam rece la umbră


Bunicii

Bunicile

Discutăm
Când s-au terminat grătarele, toată duzina de conzumatori s-a retras la masă în sufragerie.

Ananas și costițe

Duzina de mâncători

Mâncătorii copii.
Seara, Mihai și Clara au mers acasă cu bicicleta, iar restul de patru am luat un taxi uber.

Am ajuns acasă exact în același moment și bicicliștii și cei cu taxiul.

6 Mai. Fiind duminică copiii au planificat o excursie la Grădinile Keukenhof, pentru a viziona expoziția florală. Aceasta este deschisă în acest an între 22 martie și 13 mai. Pe 32 de hectare sunt expuse peste 7 milioane de flori, din care majoritatea sunt lalele. Acum zece ani am mai vizitat această expoziție în luna aprilie (vezi 26 Aprilie 2008 Amsterdam). Am fost la fel de încântați ca și peste un deceniu!

Am ieșit din casă la ora 8 și ne-am dus pe o stradă paralelă de unde am ridicat mașina închiriată.

Mașina închiriată...

Pentru excursia la Keukenhof
Grădinile se află cam la 30 km de Amsterdam.

Pe drum



Ajunși la grădini, ne-am parcat și am intrat cu biletele cumpărate  on line, depozitate pe telefonul mobil a lui Mădă.

Am vizitat după planul primit, oarecum circular, de la stânga la dreapta.

Planul grădinilor
Predomină lalelele


Rață cu bobocei








Fântâna arteziaană


Văcuța albastră













Lebăda uriașă





Au traversat

Lacul



Căpșuni cu frișcă

Ne odihnim

La o mică gustare cu bere











Familia...

Extinsă








Moara de vânt



Vremea este foatre frumoasă

Heringul...

Pe post...

De sushi olandez



Bubu cu moara de vânt

Sunt foarte mulți vizitatori


Puntea inundată

Fetele desculțe...

O traversează...

De mai multe ori






Pantofii fetelor.
La ora 13 părăsim Keukenhof
Am hotărât să mergem în stațiunea de la Marea Nordului, Noordwijk aan Zee.

Câmpuri...

De lalele
Cu destulă greutate am găsit un loc de parcare, chiar lângă plajă. Am mers într-un local italian unde am mâncat un pește foarte bine gătit și tot acolo am luat și câte o cafea, deasemenea foarte bună.

Ne-am dus apoi pe plajă, unde ramura mai tânără a mers pe nisip până la apă, iar noi, ceilalții, i-am așteptat pe o bancă la umbră.

Adela din nou desculță


Și Clara

La...

Marea...

Nordului



Am ajuns spre seară la Amsterdam și am lăsat mașina la locul său de parcare.

8 Mai. Ziua a început de dimineață cu prepararea haioșelor. Bibi a fost ajutată, din plin, de fete.

Pe la ora 11 am mers cu fetele în Vondelpark. Primul popas a fost la restaurantul Vondeltuin unde pentru fete am luat două înghețate, iar pentru noi două beri. După aproximativ 40 de minute a venit și Mihai. Cu el am mai luat două cafele espresso, de data asta simple.

Înghețatele fetelor

Noi cu bere

Mihai lucrează

Am părăsit masa de la soare și ne-am mutat la umbră
L-am lăsat pe Mihai la masa de la umbră, să-și termine lucrul, iar noi am mers mai departe în parc.

Lalelele dintre buruieni

Fetele în soare

Cu Bubu în soare


Și...

Cu Bibi
Ne-am continuat drumul până la Copacul Adelei. Acesta este un copac doborât de furtună, acum aproximativ un an, astfel încât rădăcinile sale au rămas în pământ.

Adela la locul ei în copac

Locul Clarei din Copacul Adelei

Locul Adelei

La locul Clarei de pe Copacul Adelei

Animație

Bubu tot acolo

Tot acolo animație
Mihai ne-a găsit în parc și ne-a spus că se întoarce cu bicicleta acasă. Noi ne vom întoarce pe jos.

Bubu Mickey Mouse (glumă a Adelei)

Animație
Telefonul a indicat (dacă-i drept) că am făcut, pe jos, 7,2 km.

9 Mai. Am fost în Piața de Flori. Bineînțeles că am luat tramvaiul 2 până în  Prinsengracht, de unde am mers pe jos pe Leidsestraat, uitându-ne de afară la vitrinele numeroaselor magazine existente.

Am parcurs întreaga piață, urmărind bulbii de lalele rămași spre vânzare din recolta de anul trecut. Noi vrem să cumpărăm bulbi numai în toamnă, din cei din recolta din acest an.

Am revenit pe la mijlocul pieții, la localul Studio 2, unde la ultimile două vizite în oraș (2015 și 2017) ne beam cafeaua, respectiv berea. Am găsit loc la o masă pe terasă și am comandat exact aceleași lucruri.

La Studio 2

Espresso și Heineken

Iisuse Hristoase...


De aici am plecat spre casă, evident că tot cu tramvaiul 2.

10 Mai. A fost Ziua Înălțării Domnului, care în Olanda este zi nelucrătoare. Copiii au hotărât să vizităm un castel de lângă Utrecht.

Mihai a închiriat , întâmplător, tot mașina cu care duminică am fost la Keukenhof și cu ea ne-am dus la vreo 30 de kilometri de casă, la obiectivul vizitei noastre: Castelul De Haar.

Prima atestare documentară a castelului datează din 1391. El a aparținut familiei De Haar până în 1440 când aceasta s-a stins din lipsă de moștenitori.

După patruzeci de ani un incendiu transformă castelul într-o ruină. Este reconstruit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, dar războaiele care au loc în împrejurimi precum și trecerea timpului, fac ca peste patru secole castelul să fie din nou o ruină.

O ruină, dar o ruină norocoasă: Proprietarul castelului Etienne Baron Van Zuylen (1860-1934) se căsătorește în 1890 cu baroana Helene de Rothschild.  Familia Rothschild, cu membri care locuiesc în principalele țări europene, a întemeiat case bancare și financiare începând din secolul al XVIII-lea și a ajuns pe departe posesoarea celei mai mari averi private din lume.

În aceste condiții familia Van Zuylen își permite să-l angajeze pe cel mai celebru arhitect olandez al acelor vremuri, Pierre Cuypers să restaureze Castelul De Haar și mai ales, să finanțeze lucrările.

Pierre Cuypers a construit printre altele Rijksmuseum și Central Station în Amsterdam.

Castelul a fost restaurat între anii 1892-1912, devenind o reședință confortabilă, dotată cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii începutului de secol XX. Astfel avea 200 de camere mobilate cu piese de lux, 30 de băi, iluminare electrică cu generator propriu, o performantă instalație de încălzire centrală cu aburi și nu în ultimul rând, o bucătărie modernă dotată cu cele mai noi ustensile fabricate în 1903 la Paris.

Castelul a fost înconjurat cu un parc în care Van Zuylen a plantat peste 7000 de arbori maturi.

Stricăciuni prea mari la castel nu au fost în timpul celui de-al II-lea război mondial, doar copacii au trebuit tăiați pentru lemn de foc, astfel ca în epoca postbelică a fost necesară o nouă restaurare a grădinilor care a dus din nou la splendoarea lor de altădată.

În anul 2000 familia Van Zuylen a predat domeniul fundației Kasteel de Haar, cu condiția ca ei să aibă dreptul să petreacă o lună pe an la castel.

Fundația a făcut o ultimă restaurare între 2001-2016.

În parcare

Am trecut ...

De podul mobil





Spre castel

Cu el în fundal






Biserica



Adela echilibristă




Intrarea în castel
Din cele 200 de camere, doar câteva sunt vizitate de public. Ca orice monument și acest castel se mândrește cu vizitatori celebri. Printre ei sunt amintiți Coco Chanel, Maria Callas, Gregory Peck, Roger Moore, Joan Collins și Brigitte Bardot.

Adela, Clara și Brigitte Bardot





Șemineu




Ustensile de bucătărie

Mașina de gătit (6 m) de la Paris


Familia

Ieșirea din castel

Am mers apoi la o terasă din incinta domeniului, unde am luat sucuri cafele și bere.


În așteptarea ...

Comenzii

Procedăm

Ne-am plimbat în parcul castelului pe malul unui lac amenajat, într-o vegetație pe care pe bună dreptate o putem numi luxuriantă.

Prin parc







În drum spre parcare ne-am oprit la o tarabă unde am luat cartofi pai la caserolă.

Cartofii pai
Ajunși în Amsterdam am depus mașina și obosiți ne-am târât până acasă.

11 Mai. După-amiază am mers în Vondelpark. Mihai și Clara au mers cu bicicletele, iar eu Bibi și Adela pe jos. Când noi, pedestrașii am itrat în parc, bicicliștii erau deja instalați la o masă în restaurantul Vandeltuin.

Am stat în local aproape două ore, timp în care Mihai a lucrat, noi am băut bere, iar fetele au mâncat înghețată și s-au uitat la desene animate pe telefon.

În Vondeltuin


Adela răutăcioasă

Pe tribună

Spectacolul Adelei

Înghețatele
După ce am ieșit din restaurant bicicliștii au făcut o plimbare până la școala fetelor, iar noi trei am mers pe jos până aproape de Copacul Adelei.

Plimbare...

Prin...

Parc

Am întâlnit o pasăre: cocor sau bâtlan?
În drum spre casă bicicliștii ne-au ajuns din urmă și ne-au depășit.

12 Mai. Fiind sâmbătă Mădă și Bibi au însoțit fetele la lecția de înot. Bazinul se află destul de departe de casă, întâi se merge cu un autobus, apoi cu un tramvai și în final destul de mult pe jos. Aparținătorii pot urmări evoluția înotătorilor printr-un perete de sticlă care desparte locul de așteptare de bazin.

Bazinul...

În care fetele iau...

Lecții de înot
În drum spre casă s-au oprit la un magazin, unde Mădă le-a cumpărat fetelor ce și-au dorit ele, din banii pe care i-au primit de la Bubu.

Cadoul Adelei

Și într-un exemplar miniaturizat




Și lui Bibi...

Îi place

13 Mai. Oaspete a fetelor, peste noapte, a fost Bela, fetița lui Nuno și a Elenei.


Micul dejun

Conzumat cu poftă
Noi ne-am petrecut tot restul dimineții cu împachetatul, căci plecam într-o croazieră pe Marea Nordului și Canalul Mânecii.

Mihai ne-a dus în portul de pasageri și de acolo a plecat. În port am aflat că vasul nostru pleacă din alt port al orașului, aflat la câțiva kilometri de acolo. Am luat un taxi, care ne-a tot dus vreo 20 de minute până în Westpoort Amsterdam, la cheiul unde era ancorată Costa Mediterranea.

20 Mai. Am coborât de pe Costa Mediterranea tot în Westport Amsterdam, de unde compania Costa ne-a pus la dispoziție mai multe autobuse navetă care ne-au dus în oraș la o gară. De acolo i-am dat un telefon lui Mihai, care se afla cu familia la Paris. El a comandat telefonic un uber taxi, care ne-a dus acasă.

Am despachetat și ne-am preparat mâncare, lucru pe care nu-l mai făcusem deloc în săptămâna de croazieră.

21 Mai. Am ieșit și am făcut niște mici cumpărături. Seara, în jurul orelor 22, famelia a sosit de la Paris cu TGV-ul, care i-a dus până în Central Station. De acolo au venit acasă, bineînțeles, cu tramvaiul 2! Cu TGV-ul se ajunge foarte repede și foarte comod în capitala Franței, mult mai repede și mai comod decât cu avionul. Și mai ieftin!

22 Mai. După ce au plecat cu fetele la școală și apoi la serviciu, noi am așteptat-o pe Matilda să vină la curățenie. După ce Mădă ne-a telefonat că azi nu mai vine, am ieșit în împrejurimi plimbându-ne prin Vondelpark.

23 Mai. Mihai ne-a invitat pe toți la restaurantul chinezesc New King. Pentru aceasta el va scoate fetele de la after school și vor merge cu bicicletele la restaurant. Acolo se vor întâlni cu Mădă, care va sosi de la seviciu, tot cu bicicleta.

Noi vom merge cu tramvaiul 2 în  Dam, de unde, pe jos, traversând Cartierul Roșu, vom ajunge la chinezi.

Monumentul Național...

Din Dam



Exact la ora 18, cum ne-a fost înțelegera, toți șase ne-am întâlnit în fața restaurantului. Am găsit repede o masă și am făcut comanda.

Fetele la epi

Așteptăm mâncarea

Tot la epi

Ca întotdeauna am comandat pui, porc și legume, însoțite de ceaiul de iasomie, care ajută digestia și datorită lui putem mânca mai mult.

Noi ne-am străduit, ceaiul ne-a ajutat, însă nu am putut mânca totul tovarăși.

A rămas, împotriva voinței noastre.

La sfârșitul mesei bicicliștii au plecat, evident cu bicicletele, iar noi am revenit în Dam, de unde am luat tramvaiul spre casă.

Cu...

Palatul...

Regal...

Din...

Dam.



A fost o zi foarte frumoasă, o adevărată zi de vară. Soarele apune aproape de ora 22, așa că ajunși acasă am culcat fetele pe lumină.

Înainte...

De culcare.

24 Mai. Am dus fetele la școală și Adela i-a anunțat pe toți elevii și părinții, pe care-i cunoștea, că astăzi este ziua ei. I-am dat învățătorului un pachet, care conținea pixuri cu șase culori, pe care el le va împărți, conform tradiției, fiecăruia dintre colegii Adelei.

În drum spre casă am fost la Dirk, la cumpărături, am luat micul dejun și apoi am vorbit cu câțiva prieteni din țară.

Pe la ora 11 am mers cu metroul în zona Arenei din Amsterdam, unde ne-am întâlnit cu Mihai. Am mers la o terasă, unde el a luat masa de prânz și noi ne-am delectat cu o pizza și cu câte o bere belgiană.

Pe terasă

Lângă Arena

Berea belgiană

Pizza
Ne-am despărțit de Mihai și ne-am dus în vecinătate la magazinul Decathlon să facem niște cumpărături.

Am revenit acasă, tot cu metroul și cu tramvaiul și dintr-un magazin din Hoofddorpplein am cumpărat o șampanie, cadou de ziua Adelei, pentru ramura matură a familiei lărgite.

Peste o oră am mers iar la școală și am scos fetele. Pe tot drumul până acasă, Adela a purtat coronița primită cadou de la colegi.

După ce toată lumea a sosit am început sărbătorirea aniversării de șase ani.

Adela a primit cadourile, apoi am cântat cu toții La mulți Ani, am băut în cinstea sărbătoritei, am mâncat, am băut din nou, iar la tortul festiv Adela și apoi Clara au suflat în lumânări.

Cadouri

Cadoul Clarei de ziua Adelei

Prințesa


Se mănâncă



Șampania



Veuve Clicquot




Ora de culcare a fetelor a fost după ce afară s-a înserat.

26 Mai. Am dus fetele la școală cu tramvaiul, am venit înapoi, am luat micul dejun și apoi ne-am odihnit.

După ce a venit Matilda și a început curățenia noi am plecat cu tramvaiul în Dam.

Dacă e Amsterdam, e și o poșetă nouă! Am mers pe Kalverstraat și am intrat în magazinul Desigual, de unde am luat o poșetă în toamnă. Chiar de la început, Betty a găsit una care i-a plăcut. Dar oare nu va găsi alta, mult mai bună, mai frumoasă și mai ieftină? Am mers mai departe pe strada comercială, am intrat în mai mult de 20 de magazine și deja când se vedea Turnul Monetăriei, s-a ordonat să ne întoarcem la Desigual. Așa s-a ales cu poșeta pe care a remarcat-o prima dată.

Pe Kalverstraat

Stradă comercială

Turnul Monetăriei în fundal






La capătul străzii am intrat în Piața de Flori. Am cumpărat doi bulbi de Amarilis pe care îi vom planta acasă. Am mers la localul nostru Studio 2, unde nu am găsit locuri decât în interior și am comandat ca de obicei, un espresso macchiato și un heineken.

La Studio 2

Afară forfota...

Din Piața de Flori

Heineken și Espresso Macchiato





când am ajuns acasă, Matilda terminase cu curățatul.

27 Mai. Fiind duminică astăzi s-a sărbătorit ziua Adelei, unde au fost invitați toți colegii ei de clasă. Evenimentul s-a întâmplat la localul Happy Melons, care a fost închiriat pentru două ore. Au venit majoritatea colegilor, însoțiți de către un părinte, care în general, a lăsat copilul și a plecat să-și rezolve treburile lui. Copii, sub supravegherea personalului, au gătit mai multe feluri de mâncare, pe care în final le-au mâncat.

La Happy Melons

Adela

Clara

Gătesc




Părinții care nu aveau de făcut treburi urgente au fost invitați de Mihai pe o terasă din apropiere. Acolo am așteptat sfârșitul serbării, în fața unor cafele, sucuri, beri și tot ce și-au dorit invitații.

Pe o terasă...

În Hoofddorpplein

Cam când au trecut cele două ore, ne-am dus la local, unde petrecerea era încă în toi.

Imagini de la petrecere



















După ce au venit aparținători după fiecare copil am mers cu toții acasă, în vecinătate.

28 Mai. Am dus fetele pentru ultima dată, în sezon, la școală. Ne-am luat la revedere de la cei doi teacher-i, un domn și o doamnă, precum și de la cei câțiva părinți pe care i-am cunoscut.

Am mers de la tramvai la magazinul Dirk de lângă noi, de unde am făcut ultimele cumpărături.

Acasă am început împachetarea și am stabilit ce punem în valiza de cală și cam cât de grele vor fi bagajele de mână.

29 Mai. Am definitivat împachetarea și înainte de ora 15 Mihai ne-a dus cu o mașină închiriată la Aeroportul Schiphol. Am predat bagajul de cală, ne-am luat rămas bun de la Mihai și ne-am dus la poarta de îmbarcare. Aici am aflat că avionul va întârzia 15 minute, apoi s-a anunțat că îmbarcarea se va face la altă poartă, apoi că va fi o întârziere de 25 de minute ș.a.m.d...

Pe...

Aeroportul...

Schiphol

Suntem...

Îmbarcați


Când am decolat am avut o întârziere de o oră și 40 de minute, fapt care pe noi nu ne-a afectat, deoarece în Munchen făceam o escală de mai mult de patru ore.

Zborul s-a desfășurat normal, deși s-a anunțat că vor fi turbulențe.

Zbor...

Normal

Aterizăm la Munchen

În Munchen am făcut transferul și la poarta indicată am așteptat îmbarcarea spre Cluj.

Pe...

Aeroportul...

Din...

Munchen

Un avion vine la burduf

Ne-am îmbarcat conform orarului și am constatat că suntem în același avion cu care am venit de la Amsterdam.

În avionul de Cluj


Am aterizat cu câteva minute înainte de termen. Autobusele ne-au dus la controlul de frontieră, unde era o foarte mare aglomerație, din cauză că aproximativ în același timp cu noi a mai aterizat un alt avion.

După ce ne-am recuperat valiza am ieșit și ne-am întâlnit cu Adi. Am pus bagajele în mașină și am plecat spre Dej.

Am ajuns acasă la ora 2 după miezul nopții. Am despachetat, am mâncat și ne-am culcat pe la ora 4.


Acasă
1 Octombrie. Dimineața, Bibi s-a dus la manichiură și apoi la OMW să facă plinul de motorină. După ce a venit acasă ne-am ocupat de definitivarea bagajelor. Ca întotdeauna, în final, toate depășeau greutatea admisă. A urmat identificarea lucrurilor mai puțin indispensabile și renunțarea la ele, operație care a durat mai mult decât ne-am așteptat.

Bagajul virtual a lui Bibi.

Pe la ora 16 Adi ne-a dus la Aeroportul din Cluj. Aici am predat bagajul de cală, am făcut controalele de securitate și de frontieră și am ajuns în sala de așteptare supraaglomerată. De aproape 20 de ani de când a fost modernizat aeroportul, nu s-a mai construit nimic. Cu aceleași săli de așteptare din anul 2000 aeroportul trebuie să facă față numeroaselor zboruri introduse în ultimii ani. Și la noi într-o jumătate de oră zburau patru avioane, cu care plecau aproximativ 500-600 de pasageri, în timp ce sălile de așteptare, dacă au 300 de locuri.

Am găsit un loc pe care am stat un timp cu schimbul. Colac peste pupăză am fost anunțați că vom pleca cu o întârziere de o jumătate de oră.

Aglomerație

Este rândul meu să stau

Stăm acum amândoi

Animație
Ne-am îmbarcat cam la ora la care ar fi trebuit să decolăm.

În avionul...

De Munchen...

Al Companiei Dolomiti
Avionul nu era foarte plin, multe locuri fiind libere. N-am îndreptat spre pistă și la decolare aveam o întârziere de 40 de minute.

Spre pista de decolare

Împrejurimile Clujului
Pe avion am primit o gustare puțin mai neobișnuită: cârnați cabanos mici cu diametrul de 5 mm și lungi de vreo 12 cm. Aveau un gust foarte bun și au necesitat câte o sticlă de bere după ei.

Ambalajul gustării

Berea de după cabanos
Piloții au reușit să scoată 20 de minute din întârziere, astfel că noi nu am mai fost afectați de ea.

Am aterizat...

La Munchen

Pe Aeroportul din Munchen.
Autobusul ne-a dus de la avion la terminal, am urmat traseul spre poarta noastră, am urcat și am coborât niște imense scări rulante, am parcurs o parte din drum cu trenul subteran de mare viteză și la numai 5 minute de așteptare la poartă a început îmbarcarea spre Amsterdam.

Am ajuns cu autobusul la avion și după o oră am aterizat pe Aeroportul Schiphol.

După ce am ridicat bagajul am stabilit cu Mihai locul în care să vină cu mașina să ne ia.

După o jumătate de oră eram la el acasă unde am cinat și am discutat până noaptea târziu.

2 Octombrie. Ne-am trezit dimineața la ora 6 și 45 min și le-am pregătit pe fete pentru școală. Exact la ora 8 am ieșit spre tramvai și am ajuns la școală cu 10 minute înainte de intrarea elevilor. Am făcut cunoștință cu noile învățătoare și la ora 8 și 45 am părăsit școala.

Am trecut pe la magazinul de cartier din lanțul Dirk și am făcut cumpărături.

La ora 15 am revenit la școală, am scos fetele și le-am dus la un curs de dans. Ne-am plimbat timp de o oră prin împrejurimi și le-am luat din nou la terminarea cursului.

Am sosit acasă toți patru, bineînțeles cu tramvaiul 2 și la intrarea în apartament fetele au avut o surpriză: le-au sosit prin poștă costumele de vampir pentru Halloween.

Vampira Adela

Tot ea

9Apr 2013-2 Oct 2018

Vampira Clara

Adela

Vampirele...

Pregătite pentru Halloween 2018
Am luat masa de seară, după care fetele s-au culcat. Și pentru noi a fost o zi foarte plină. Telefonul mobil a indicat că am făcut pe jos peste 8 km.

Mai devreme decât de obicei ne-am dus la culcare.

4 Octombrie. Dimineața am dus fetele la școală și venind spre casă am fost la cumpărături. Printre altele am cumpărat niște prune, din care vom face dulceață împreună cu fetele.

La ora 15 am mers la școală, împreună cu Mihai să ducem fetele la cercul de desen. Bibi ne-a condus la adresa respectivă cu GPS-ul de pe telefon. Cât timp fetele au fost la cerc, noi trei am mers pe o terasă, în vecinătate, și am băut bere și cafea.

La terasă

Clădirea unde fetele au cercul

Bere și cafea

Bere
La finele cercului Mihai a mers acasă cu bicicleta, iar noi cu fetele am mers pe jos la stația tramvaiului 2, cu care ne-am întors acasă.

După cină eu și fetele am început prepararea dulceții de prune. Le-am spălat, am eliminat codițele, am scos sâmburii și am tăiat prunele în sferturi.

Pregătim...

Prunele...

Pentru dulceață
Le-am cântărit și le-am amestecat cu cantitatea necesară de zahăr. Le-am pus peste noapte la odihnă în frigider.

5 Octombrie. Astăzi fetele merg la școală și vin de acolo împreună cu Mihai, toți cu bicicletele.

Noi am plecat înainte de prânz cu tramvaiul în Dam, am făcut cumpărături pe Kalverstraat și am parcurs toată strada, oprindu-ne în Piața de Flori la cafeneaua Studio 2.

În Dam

Cu Palatul Regal

Cu Monumentul...

Național

Hotelul Krasnapolsky

Pe Kalverstraat

Cu...

Cumpărăturile

Turnul Monetăriei în fundal

Un moment de liniște

Pe strada ultraaglomerată

La Studio 2

La o cafea și o bere

Cu...

Biscuitul

Și espresso macchiato
În stația Koningsplein am așteptat mai mult de o jumătate de oră să se reia circulația tramvaielor, întreruptă probabil din cauza unui accident.

După o scurtă vizită la Dirk am ajuns acasă cu toate cumpărăturile.

Cât timp Mihai a plecat după fete, noi ne-am odihnit pentru prima dată de când am sosit în Amsterdam.

Seara, după ce Mihai a venit acasă cu fetele am continuat prepararea dulceții.

Zahărul s-a dizolvat în totalitate

Clara o pune la foc

Și o amestecă...

Din când...

În când

Este gata
După ce dulceața s-a răcit un pic Bibi a pus-o în borcane.

Clara a făcut și o prăjitură, în cinstea Mădălinei, care seara târziu se va întoarce acasă dintr-o deplasare în interes de serviciu.

Prăjitura Clarei

În diferite...

Faze

Faza finală

Adela testează glazura rămasă.
Mădălina a sosit de la aeroport cu puțin înainte de miezul nopții.

6 Octombrie. După ce Bibi și Mădălina au venit de la înot cu fetele am plecat cu două tramvaie într-un loc de unde se închiriau bărci. Sub conducerea căpitanului Mihai ne-am plimbat aproape trei ore pe mai multe canale. Vremea a fost splendidă și ne-am simțit foarte bine. Am văzut foarte multe locuri cunoscute, dar din cu totul alt unghi, în general vederea lor de pe canale fiind în avantajul acestora.

Pe cateva din cele...

Peste 100 de canale ale Amsterdamului











Rijksmuseum


O debarcare





Magere Brug







După ce am predat barca ne-am dus cu metroul la restaurantul chinezesc New King. Am așteptat aproximativ un sfert de oră și ni s-a dat o masă.

Au comandat aceleași  mâncări din pui, porc și legume, pe care le comandăm de obicei, dar probabil că plimbarea pe canale ne-a deschis pofta de mâncare, astfel că la sfârșit am mâncat practic tot.

Fetele la New King
Mădă alege



Se ia comanda



Wonton soup

După cină am venit toți pe jos până în Dam, de unde am luat tramvaiul spre casă.

20 Octombrie. După sosirea din Portugalia, în fiecare zi am ieșit cu fetele la plimbare.

Ieri au sosit la Amsterdam membrii familiei lărgite Vasile, compusă din Flavian cu Athena, copiii Eva și Felix și bunicii Marian și Angelica. În afară de Marian, pe toți i-am mai întâlnit în California, ultima dată în 2013, când am făcut împreună o excursie la Lacul New Melones (vezi Santa Clara 2013 4 August). Între timp ei s-au mutat la Paris, unde copiii noștri i-au vizitat.

Toți șase ne-au făcut o vizită, după care au lăsat copiii la noi, sub supravegherea bunicilor, adică a noastră, ei plecând să realizeze un program nocturn în zona Pieței Rembrandt.

S-a cinat pizza

Eva

Felix
I-am lăsat să se culce mai târziu, dar după ce i-am pus în pat, a trecut mai mult de o oră până au adormit.

21 Octombrie. Când am coborât, toți patru erau treziți de mult, de la ora cinci zic ei. După micul dejun s-au jucat, dar mai mult pe echipe, cele mai mari ignorându-i pe cei mici. Clara și Eva ( echipa I) au peste opt ani și s-au născut în San Jose California, la o zi diferență una de alta. Adela și Felix au șase ani, s-au născut tot acolo, Adela fiind mai mare cu aproximativ trei luni decât moștenitorul familiei Vasile. Jocurile lor deveneau din când în când de-a dreptul gălăgioase și ne-am întrebat cum ar fi într-o familie care ar avea două perechi de gemeni de vârstele lor.

Printre altele...

La desene...

Animate

Clara cu aere de domnișoară

După masa de prânz Mihai și Mădă au luat toți copiii și au plecat să se întâlnească cu Vasilii, urmând, printre altele, să se plimbe cu barca pe canale.

Rămași singuri am putut și noi să ne mai odihnim în Amsterdam, după sosirea din Portugalia.

22 Octombrie. Toată săptămâna asta fetele sunt în vacanță și noi fiind de față, refuză să meargă la after school. În fiecare zi facem cu ele plimbări și Bibi se ocupă de matematică cu Clara și de citit cu Adela.

Înainte de prânz am fost toți patru în Vondelpark, unde ne-am plimbat și la întoarcere am trecut pe la Hema de unde a trebuit să le cumpărăm fetelor niște lucruri indispensabile existenței lor (tic-tac, lanternă, ciocolată sub formă de monede, etc).

Seara, toți patru am mers cu tramvaiul în Dam, de unde pe jos, traversând Cartierul Roșu, am ajuns la New King. Aici Mihai și Mădă au rezervat o masă de 12 persoane, pe lângă noi urmând să sosească și cei șase Vasili.

Pentru început am luat câte o bere chinezească Tsingtao, apoi am comandat mâncarea obișnuită pe bază de carne de pui, de porc, pește și legume. În plus față de alte dăți am mai comandat și o friptură de miel.

La New King

Berea Tsingtao

Au sosit și Vasilii


Marian filmează

Chelnerița...

Flambează...

Friptura de...

Miel

Mâncarea a fost comandată în cantitate optimă: toată lumea s-a săturat și partea rămasă a fost total nesemnificativă.

În fața restaurantului, la ieșire am făcut tradiționala poză de grup.

La revedere...

Pe altădată!

Am mers în continuare spre Dam, traversând din nou famatul cartier (cel Roșu).

În magazinul...

De...

Rățuște
Mihai și Mădă ne-au condus până la stația de tramvai din Dam, apoi ei au mers spre casă cu bicicletele. Hotelul Vasililor se găsea tot pe linia tramvaiului 2, ei coborând la stația Valerius, cu două stații înaintea noastră. Mâine vor pleca la Paris.

Am ajuns acasă în jurul orei nouă și nu ne-am grăbit să culcăm fetele, pentru că sunt în vacanță.

23 Octombrie. Ieri dimineață am pus niște felii din codul portughez la desărat. După ce au stat în apă în jur de 30 de ore, le-am scos și le vom găti după o rețetă portugheză: bacalhau la cuptor.

Pregătim...

Bacalhau...

La cuptor

După ce l-am pregătit și l-am așezat în tavă am așteptat și l-am introdus în cuptor cam cu o oră înainte de a veni Mădă de la serviciu.

După aproape două ore a fost gata și l-am mâncat.

Se poate mânca

Pret a manger

Nu am mai gătit niciodată pește conservat prin sărare și am avut unele emoții, dacă mâncarea va fi bună sau nu. Nu mă laud că ar fi fost excelentă, dar foarte bună a fost! Am avut totuși o scăpare și anume că, nu am cumpărat un vin portughez. A trebuit să ne mulțumim cu unul nemțesc!

24 Octombrie. Am mers împreună cu fetele la Piața de Flori ca să cumpărăm bulbi de lalele și de amarilis. După ce le-am achiziționat și le-am pus în rucsacul de spate, a trebuit din nou să cumpărăm pentru fete lucruri esențiale existenței lor.

Clara în saboți


 Împreună am hotărât să le dăruim un fluturaș legat cu o sârmă de un țăruș, fluturaș care zbura în cerc în jurul țărușului. Energia necesară zborului provenea de la o baterie solară.

Am sosit acasă, am desfăcut cutia fluturașului și am constatat că nu merge. astfel fetele vor mai avea un lucru nefuncționabil, deci inutil în colecția lor, dar dorit de amândouă până la extrem.

25 Octombrie. Bibi împreună cu fetele au făcut cunoscuta prăjitură care poartă numele creatorului  ei Emil Gerbeaud.

Acesta a fost un cofetar născut în Elveția, care a lucrat în Germania, Anglia și Franța. Pe la mijlocul anilor 1880 s-a mutat la Budapesta unde a creat un celebru lanț de cofetării de lux, care au supraviețuit și după moartea sa din 1919. Afacerea a fost preluată de soția și fiicele sale, dar a fost naționalizată în 1948. În anii 1990 miliardarul german Franz Muller a cumpărat toate cofetăriile care au aparținut Casei Gerbeaud, le-a renovat și le-a redat luxul din primii ani ai secolului al XX-lea.

Multe din rețetele sale au fost incluse în cărți de bucate ungurești de la granița dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. O astfel de carte a moștenit Bibi de la bunica ei și după ea, toate trei execută o prăjitură care în ultimii ani a plăcut familiei.

Prăjitura Gerbeaud
După ce opera a fost desăvârșită și lăsată la răcit, noi, fetele și Mihai am ieșit la plimbare. Trecând pe lângă un chioșc, cu mese în stradă, am luat cu toții câte o porție de hering, gustare națională botezată acum sushi olandez.

Conzumatori...

Serioși
Intenția noastră a fost ca în continuare să mergem în Vondelpark. O ploaie ne-a obligat să ne așezăm pe terasa acoperită a restaurantului cu specific belgian Gent aan de Schinkel. Am mai fost aici și am băut cafea. Este exact vis-a vis de podul care se ridică pe care trece drumul bicicliștilor și al pietonilor spre Vondelpark.

Pe terasă

Așteptând comanda

E pornit radiatorul

La Gent aan de Schinkel
Ploaia a continuat, așa că am fost obligați să revenim acasă.

26 Octombrie. Fiind o zi ploioasă am ieșit la cumpărături fără fete. Deși ziua lui Bibi a fost cu două luni în urmă, nu am reușit să-i cumpăr cadoul care să ne placă. Așa că am hotărât să batem Kalverstraat (strada comercială) de la un capăt la altul până găsim ceva corespunzător: să fie foarte frumos, să fie foarte util, să fie foarte valoros și nu în ultimul rând să fie suficient de ieftin, ca și niște pârliți ca noi să și-l poată permite. În mod sigur nu vom găsi ceva care să îndeplinească toate condițiile de mai sus, dar poate vom depista ceva care să realizeze măcar o parte din ele.

Am mers cu tramvaiul 2 până în Dam, de unde începe mai sus pomenita stradă. Cred că am intrat în câteva zeci de prăvălii, unde evident nu am găsit obiectul căutat. Am mai scris de multe ori despre plăcerea mea de a intra în magazine, atunci când nu știu ce voi cumpăra. După ce am amețit și la intrarea fiecărei dughene mi se părea că văd scris lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! s-a întâmplat și minunea. Lui Bibi i-a plăcut o haină de piele care îndeplinea primele trei din cele patru condiții. Cum i s-a potrivit și mai mult, nu părea deloc a fi în ea Femeia Comisar, personajul Tragediei Optimiste a lui Vsevolod Vișnevski (studiată acum aproape 60 de ani în liceu) am cumpărat-o de urgență. Spre celălalt capăt al străzii, aproape de Turnul Monetăriei (Munttoren) și-a mai găsit și o bluză cu mânecă lungă, așa că operația cadou de ziua ei a fost îndeplinită.

Pe Kalverstraat la cumpărături

Pe o vreme ploioasă
Am mers la cafeneaua Studio 2 din Piața de Flori să udăm în prima fază cumpărăturile, altfel, vorba poporului nostru se vor strica repede!

Am găsit loc la o masă lipită de fereastra care ne oferea o perspectivă asupra forfotei intense din piață. Chelnerița ne-a întrebat dacă dorim espresso cu frișcă și heineken media, ca data trecută și noi mândri că ne-a recunoscut (poate datorită îmbrăcăminții noastre mai estice), am răspuns că bineînțeles (dar pe englezește).

Piața de Flori văzută...

De la masa cafenelei

Așteptăm...

Comanda

A venit
Acasă Bibi a probat cadourile primite de ziua ei.

Bluza...

Cu mâneci lungi

Haina...

De piele
Cum dulceața de prune pe care am făcut-o cu Clara s-a terminat, mi s-a ordonat să mai facem încă una. Am coborât cu Clara în stradă, unde chiar la intrarea noastră este magazinul de zarzavat al vecinului nostru turc și am cumpărat prune renglote. Vecinul a spus că sunt importate din România. M-am făcut că îl cred și i-am mulțumit pentru marfă.

Împreună cu Clara le-am spălat, le-am scos sâmburii, le-am tăiat în patru și le-am cântărit. Am calculat cantitatea de zahăr necesară, l-am presărat peste prune și am pus cratița la odihnă în frigider până a doua zi.

Prunele....

La odihnă
27 Octombrie. După micul dejun Clara m-a lăsat numai pe mine să termin dulceața, ea uitându-se la epi (iPad). După ce a fiert ceva peste o oră și jumătate, amestecând din când în când, a fost gata și am pus-o în borcane.

Dulceața fierbe

Peste o oră va fi gata
Am pus-o

În borcane
Momentan este dulceața preferată a Clarei, ea fiind cea care a mâncat-o aproape pe toată din ce am fiert cu trei săptămâni înainte.

Am mers cu metroul până la stația Amsterdam Arena, în apropierea căreia este un mare magazin de articole sportive din lanțul Decathlon.









Am cumpărat câteva articole pentru tenis de masă, destinate vecinului nostru Mihăiță, care este înscris într-un club unde practică acest sport.

28 Octombrie. Era o zi de duminecă și toate activitățile se desfășoară cu încetinitorul. Ne-am dat seama la un moment dat că este aproape ora 12, așa că ne-am pregătit în mare grabă pentru a merge la un spectacol de balet: Frumoasa din Pădurea Adormită de P. I. Ceaikovski, care a avut premiera mondială la Teatrul Mariinsky din Petersburg în 1890.

Reprezentația se ținea la Teatrul Regal Carre care se afla destul de departe de noi. Trebuia să parcurgem o bună bucată pe jos, apoi să luăm un tramvai, după care din nou pe jos.

În anul 1887 proprietarul german al unui circ, Oscar Carre  a construit o sală pe malul Amstelului în care să-și țină spectacolele din timpul iernii. În secolul următor sala a devenit un teatru unde se țineau, în special, spectacole de divertisment, unele susținute de vedete de renume mondial. Din 1987, cu ocazia centenarului, era deja în proprietatea municipalității capitalei olandeze și a primit numele actual Koninklijk Theater Carre.

Am mers cu toții, mai puțin Mihai, am ajuns la timp și ne-am instalat în sală la locurile noastre. Stăteam lângă o prietenă a Mădălinei care avea un băiețel, coleg cu Adela.

Va evolua trupa Teatrului Clasic pentru Balet din Moscova (Moscow Classical Ballet) care ține destul de des spectacole în Amsterdam. Nu este un monstru al baletului mondial, precum Balșoi sau Mariinsky (i-am scris în ordine alfabetică), dar are ca scop promovarea baletului clasic rus și evidențierea tinerelor talente, atât de abundente în Rusia. Mulți din foștii dansatori ai ansamblului au devenit balerini de renume mondial și au evoluat în străinătate dar chiar și acasă, la marile teatre rusești, unde este cea mai mare concurență din lume. Teatrul a fost înființat în 1966, iar după 11 ani a fost condus de către Natalia Kasatkina și Vladimir Vasilyov, doi foști balerini de la Balșoi, care-l conduc și astăzi.

Fiind un spectator lipsit cu desăvârșire de o cultură, chiar mijlocie, în domeniul baletului pot spune că reprezentația mi-a plăcut. Dacă prin absurd, am presupune că în locul lor ar fi evoluat exact la fel primul ansamblu de la Balșoi, din snobism aș fi zis (și nu numai eu) că spectacolul a fost magnific și că în viața mea nu am mai văzut ceva asemănător. Spun însă cu toată sinceritatea că a fost foarte frumos. Același lucru i la spus și țarul Alexandru al III-lea compozitorului, când la premieră l-a poftit în loja imperială să-l felicite. Se pare că Piotr Ilici a fost cam iritat de remarca destul de plată a suveranului.


Sala Carre

Cortina




În pauză

Sfârșitul...

Spectacolului
30 Octombrie. Este ziua în care ne vom face bagajele, mâine urmând să plecăm spre casă.

Terasa

Zi ploioasă de toamnă.
31 Octombrie. Mihai ne-a dus cu o mașină la aeroport. Când am predat bagajul de cală, funcționara a fost amabilă și ne-a luat și cele două bagaje de mână. A devenit mai comod să ne descurcăm pe cele două aeroporturi.

Pe Aeroportul Schiphol

Așteptând îmbarcarea




În avionul...

De Frankfurt


Spre pista de decolare

Tipul avionului
Cu o mică întârziere, pe care a scos-o pe parcurs, am decolat și am ajuns cu bine la Frankfurt.

Ne ridicăm


Amsterdam

Germania

Frankfurt

Probabil Main
După o escală de aproximativ două ore ne-am îmbarcat în avionul de Cluj.

Pe Aeroportul...

Din...

Frankfurt


Îmbarcați

Decolăm spre Cluj

Adi ne-a recuperat pe Aeroportul din Cluj și ne-a dus cu mașina acasă.

1 Noiembrie. În Dej sunt niște zile călduroase, parcă este început de toamnă.

Sosiți acasă

În toamna caldă

Și colorată


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu