4 Iulie - Ziua Independenţei

Mihaela are aici o prietenă, peofesor la Universitatea din Santa Clara, care a invitat-o la ea acasă de Ziua Independenţei, împreună cu familia. Zicând că suntem 8 persoane, a zis să venim cu toţii, că vor mai fi şi alţi colegi ai ei.

Am mers toţi în cele două maşini, călăuziţi de GPS. Am găsit la adresa dată o casă de lemn cu un singur nivel şi intrând am văzut că era adresa bună.

Gazda ne-a prezentat oaspeţilor care erau de faţă, cei mai mulţi fiind răspândiţi şi prin alte camere ale casei. Majoritatea lor erau profesori universitari, colegi ai gazdei.

Am fost serviţi de unul din copiii gazdei, care e ziarist în Berlin şi care, în interes de serviciu, a ajuns şi la Cluj.

Am băut bere şi am reuşit să conversez în ruseşte cu un tinerel care este lector universitar la Santa Clara şi a lucrat patru ani la Universitatea din Kiev.

Mela cu gazda noastră.

Am mai conversat cu o doamnă cam de vârsta mea, care ne-a spus că a fost în Iran imediat după fuga şahului. I-am spus anul sosirii aiatolahului şi a fost mirată cum de îi cunosc numele şahinşahilui şi mai ales numele împărătesei. Pe la sfârşitul anilor '60 şi începutul anilor '70 Şahinşahul Mohamed Reza Pahlawi Ariamer şi Împărăteasa Farah veneau anual în România ca invitaţi ai lui Nicolae Ceauşescu, apărând şi bancuri pe socoteala lor (c-aşa-i românul).

Specialista în probleme iraniene.

Sărbătorim...

Ziua Independenţei.

Am şi mâncat, servindu-ne la alegere, de pe o masă mare, plină cu mâncare, care se afla într-o cameră alăturată.

Am fost invitaţi apoi să mergem undeva în apropiere pe un teren să jucăm baseball. Noi ne-am scuzat că nu cunoaştem regulamentul acestui joc naţional al lor şi ne-am întors cu toţii acasă la familiile Mudure, să ne antrenăm, vezi doamne, la jocul de pocher, pentru că peste o săptămână vom fi la Las Vegas.

Pentru că eu eram cel care băuse cel mai puţin şi numai bere americană, care este slab alcoolică, am condus eu maşina lui Miţă până pe Rio Robles, la locuinţa Mudureştilor.

Jocul...

De pocher.

Pochereşte şi Mela.

Câştigătorul.

Ca şi altă dată în viaţa mea, am pierdut toate fisele cu cu care am început jocul şi mi-am zis că nici acum la bătrâneţe, nu este pericol să devin pocherist.

Când a început înserarea am venit acasă şi mai târziu ne-am culcat.