duminică, noiembrie 15, 2015

Luton 2012

Oraş: Luton
Coordonate Geografice: 51g52m30s N  0g25m02s V
Ţara: Marea Britanie
Populaţie: 200000 locuitori
Data Sejur: 18-20 Ianuarie 2012
Locuinţă: Holydai Inn Luton South

18 Ianuarie. Am aterizat la  Heathrow, venind tot de la  San Francisco,  cam în jurul prânzului.

După ce am fost în posesia bagajelor am mers la staţia autobuselor  National Express de unde unul trebuia să ne ducă la  Aeroportul Luton.

În timpul sejurului nostru în California  am fost contactaţi de  Compania Wizz Air,  de la care aveam cumpărate biletele Londra-Cluj. Ne-au spus că zborurile pe relaţia noastră s-au redus şi se efectuează numai din două în două zile. Trebuie să alegem în locul zborului din 19 Ianuarie, sau în 18 sau în 20 din luna respectivă. Am ales pentru 20 şi astfel s-a făcut o zi de turism londonez. Când am făcut alegerea hotelului prin internet am comis o eroare, pe care am descoperit-o numai după efectuarea şi plătirea comenzii. Există în apropiere două hoteluri cu acelaşi nume  Holiday Inn. Unul în  Luton Aeroport  şi altul în Luton,  la vreo 10 km distanţă între ele. În loc de primul, l-am ales pe al doilea, l-am şi plătit de fapt, iar politica hotelului nu permite returnarea banilor din nici un motiv. Ne având ce face vom dormi cele două nopţi la o distanţă mai mare de aeroport.

Autobusul ne-a adus la  Aeroportul Luton,  de unde am luat un taxi până la hotel. Am fost foarte bine primiţi, pe televizorul din cameră fiind un mesaj personalizat, în acest sens.

Mesaj personalizat de bun venit.

În camera de hotel.





19 Ianuarie. Am rugat la Recepţie să ne cheme un taxi şi acesta ne-a dus la  Aeroportul Luton.  La Cafeneaua Costa  am luat cîte o cafea, iar Betty a mâncat o prăjitură  muffin. A spus că i s-a părut că are un gust dubios, dar asta după ce a mâncat-o. A început o ploaie destul de deasă. Nu pot să-i spun  specifică  Londrei,  pentru că pentru mine toate ploile sunt peste tot la fel de dezagreabile.

Un  Autobus Verde  ne-a dus din aeroport până în  Piaţa Victoria. Biletele pe acest traseu şi retur le-am comandat şi plătit pe internet, încă din  America.

Obiectivele vizitei noastre le-am ales cu grijă şi am memorat cum se ajunge de la unul la altul. Din  Piaţa Victoria  am mers pe jos cam un sfert de ceas şi am ajuns la  Westminster Abbey, pe care am vizitat-o mai temeinic în 2008.

Cu Westminster Abbey...

Într-o zi ploioasă...

Care oriunde este neplacută.

Udat pe traseu.


Spre intrarea principală.


Cu Big Ben-ul.


Şi eu cu intrarea.

Şi cu...

Big Ben-ul.



Am mers în continare spre Parlament şi am traversat Tamisa pe podul de la Big Ben.

Omagiu celui din spate (Churchill)

Pentru abandonarea României la Ialta.

Parlamentul Britanic.

Vis-a-vis.

Ca un conţopist in faţa Parlamentului.


Tamisa mai mare decât de obicei.

Ochiul Londrei.


Zeiţa Războiului.

Ochiul este în revizie tehnică.

Cu Parlamentul.

Şi eu.



Aveam în program să ne înălţăm deasupra oraşului cu  Ochiul Lndrei, dar nu am avut noroc. Toată instalaţia se află în revizia tehnică anuală, care va mai dura încă trei zile.

Am mers tot pe jos spre Trafalgar Square şi am admirat din nou  Coloana Amiralului Nelson, cu care evident ne-am fotografiat.

În Trafalgalgar Square.


Cu arteziana.



Indică timpul...

Rămas până la...

Deschiderea Jocurilor Olimpice.

În sticlă este macheta...

Vasului amiral al flotei de la Trafalgar.
Am mers la  Galeria Naţională  şi timp de două ore am revăzut numeroase tablouri, inclusiv cele ale impresioniştilor. Bineînţeles că nu a lipsit favorita noastră,  Floare Soarelui de Van Gogh.  Intrarea la galerie este încă gratuită, dar am pus şi noi la locul special amenajat câteva lire din puţinul nostru.

Pentru că Betty începea să se simtă din ce în ce mai rău, am revenit la  Parlament  printr-un parc care începe alături de Pall Mall.

Trecând din nou pe lângă Vestminster Abbey  am ajuns pe jos în  Piaţa Victoriei. Biletul nostru de întoarcere l-am programat pentru ora 18, aşa că l-am rugat pe şofer să ne ducă mai devreme. A acceptat şi pe măsură ce trecea timpul, Betty se simţea tot mai rău. Totul provenea de la  muffin-ul de dimineaţă de la Costa.

De la  Aeroportul Luton  am luat un taxi şi la hotel s-a tratat după o reţetă populară împotriva începutului de infecţie alimentară. Peste câtva timp am văzut că tratamentul începea să-ţi facă efectul.

20 Ianuarie. Am plecat cu taxi-ul la aeroport şi conform programului am aterizat la Cluj  în jurul prânzului. Vremea era de iarnă, cădea o lapoviţă care ameninţa să se transforme în ninsoare.

Mircea ne-a dus acasă la  Dej,  unde totul era în regulă, inclusiv casa încălzită.

Acasă... 

În iarnă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu