11 August - Londra

Cu ceva înainte de ora programată, 10 şi 30 ora Londrei, avionul a aterizat pe Aeroportul Heathrow tot la Terminalul 5.

Am părăsit avionul prin tunel şi am ajuns la o sală de aşteptare de la care pe două laturi paralele ale sale plecau şi veneau trenuri electrice de mare viteză. Acestea duceau pasagerii proaspăt coborâţi în 2-3 minute la o distanţă de aproximativ 5 km înspre ieşirea terminalului, unde se aflau benzile pe care soseau bagajele. Am citit pe monitoare numărul benzii pe care vor veni bagajele zborului nostru şi foarte repede am fost în posesia lor.

Am luat loc pe o bancă, am mâncat câte un sandvici pus cu noi, am dat copiilor un SMS cum că am aterizat cu bine şi fără grabă ne-am îndreptat spre ieşire. Spun fără grabă, pentru că pînă la autobusul National Express, la care aveam biletul plătit pentru a ne duce la Aeroportul Luton, mai aveam mai mult de o oră.

Am ieşit din aeroport, ne-am dus în staţia autobuselor şi am văzut că opreşte un National Express care mergea spre Luton. I-am arătat şoferului copia confirmării noastre de plată al biletului şi cu tote că biletul nostru era valabil pentru următorul autobus, acesta a tăiat cu un creion peste data şi ora indicată şi a zis să ne urcăm.

Am traversat Londra de la Heathrow la Luton, trecând mai mult prin zona periferică, în ceva mai mult de 2 ore.

În atobus...

De la...

Heathrow la Luton.

După coborâre am întrebat un cetăţean în uniformă (funcţionar la aeroport) unde este hotelul Ibis şi după indicaţiile lui în 10 minute am fost în holul hotelului unde aveam rezervare din luna februarie.

Am plătit camera şi ne-am urcat cu liftul la ea. Avea un pat mare dublu, un WC, un duş, televizor, ieşire la internet şi un dulap mare. Fereastra care ocupa un perete întreg oferea priveliştea unei porţiuni de pistă de pe care se vedea cum decolează avioanele.

După ce am făcut un duş şi m-am bărbierit, am vrut să ne cronometrăm drumul până la aeroport pe jos, ca să ştim mâine dimineaţă la ce oră să plecăm.

În faţa...

Hotelului...

Unde ne-am cazat.

Foarte încet, am parcurs drumul într-un sfert de ceas şi am constatat că asfaltul trotuarului era ca sticla, aşa că tragerea valizelor pe propriile roţi nu o să ne creeze nicio problemă.

Am făcut cîteva cumpărături din buticurile din aeroport şi am revenit la hotel.

Vedere din camera hotelului.

Un avion decolează.

Am avut intenţia să nu dormim ziua, astfel încât astăzi să lichidăm sensibilitatea provocată de schimbarea de fus orar. Pe la ora 5 PM însă, am adormit amândoi şi după un somn odihnitor de vreo 3 ore, am fost îngrijoraţi că nu vom mai dormi la noapte.

N-a fost nicio problemă! Am adormit de la ora 10 până dimineaţă.