20 Iunie 2009 - Întâlnire cu Pacificul

După ce ne-am trezit cu toţii şi am luat micul dejun, în jurul orei 1 PM am plecat, împreună cu Mihai şi Moni, spre Golful Semilunei (Half Moon Bay), situat în partea sud-vestică a oraşului San Francisco. San Francisco se află între acest golf şi golful SF care-i poartă numele.

Din San Jose se merge spre nord-vest, trebuind să străbaţi câteva culmi ale Munţilor Californiei, care în zonă au înălţimea maximă cam de 1500 de metri.

Am mers pe autostrda care duce la Aeroportul SF, după care am luat-o pe un drum de munte care urcă, apoi coboară destul de brusc, prin numeroase serpentine.

Am oprit în apropierea unui lac să admirăm peisajul şi apoi ne-am continuat drumul până la un domeniu cu multe terenuri de golf, mărginite de ocean şi aparţinând lanţului de hoteluri Ritz - Carlton.

Lanţul posedă hoteluri şi staţiuni de lux şi are 70 de proprietăţi în 23 de ţări din lume. Aici, din poporanism, plimbarea şi parcarea pe domeniu sunt gratuite, dar la intrare se iau numele tuturor vizitatorilor şi se introduc într-o bancă de date. Folosirea hotelului, a restaurantelor sau a terenurilor de golf evident că este contra cost.

Fiind sâmbătă, toate parcările de la suprafaţă erau ocupate, aşa că a trebuit să dăm maşinile la doi valeţi de parcare, care să le ducă în parcări subterane.

Domeniul este un imens teren de golf, cu un gazon de o foarte bună calitate, pe care se află clădirile hotelului, a restaurantelor şi a anexelor aferente, legate între ele prin alei pavate cu pietre de culoare roşiatică. Jucătorii de golf, solitari sau în echipe, sunt însoţiţi de către un angajat, care într-un mic vehicul electric le cară crosele şi uneltele necesare jocului.

Am mers pe alei, am trecut pe lângă o terasă unde nişte hinduşi bogaţi, în elegante costume naţionale, participau la o nunta şi am ajuns pe ţărmul mărginit cu grilaje al Pacificului. Oceanul se află jos, cam la 5 m sub nivelul ţărmului. Strălucind în soare şi revărsându-şi valurile mari şi înspumate pe plajă este de-a dreptul impresionant.

În celălalt ocean, Atlanticul, am reuşit să fac baie în Franţa şi mai ales în Insulele Canare. Regret că în acastă zonă a Californiei nu voi putea face baie, apa fiind prea rece. Dacă nu ar fi sărată, ar putea fi potabilă!

Am făcut poze cu oceanul, ne-am plimbat sus pe ţărmul lui, dar am coborât şi pe plajă.
Tineretul s-a descălţat şi a intrat până la glezne în Pacific.

Plimbându-ne în continuare am ajuns de unde am plecat. Valeţii ne-au adus maşinile şi conform eticii americane au trebuit gratulaţi cu câte un bacşiş.

Ne-am întors pe un alt drum şi undeva într-un orăşel am oprit pentru ca dependenţii de cafea să-şi ingurgiteze drogul. Un "gânditor al omenirii" zicea că datorită consumului de cafea trei sferturi din populaţie este, dacă nu nebună, măcar bolnavă cu nervii, din care cauză eu beau cafea numai de 8 Martie.

Am ajuns în San Jose şi ne-am dus la un supermarchet de unde am cumpărat două perne şi am luat cina.
Acasă, programul de seară a continuat ca de obicei cu vizionarea unui film la televizor. Deşi nu stiu limba engleză, ca şi Filu acum 20 de ani, am înţeles totul.

La ora locală 22 şi 45 s-a produs un important eveniment astronomic: a avut loc Solstiţiul de Vară, începând astfel vara astronomică.