marți, martie 17, 2015

Medulin 2011

Oraş: Medulin
Coordonate Geografice: 44g49m20s N  13g56m06s E
Ţara: Croaţia
Populaţia: 6400 locuitori stabili
Data Sejur: 8 - 15 Iunie 2011
Locuinţă: Apartamente Private Anka

8 Iunie. După ce am intrat pe autostradă în Varazdin am mai rulat puţin şi apoi am făcut o mică oprire pentru câte o cafea.

Am continuat drumul pe lângă Zagreb şi Rijeka, până s-a terminat autostrada. Acum am văzut ce ţară muntoasă este Croaţia, ce peisaje magnifice se văd de pe drum şi cu ce autostrăzi a reuşit să se împânzească. În privinţa autostrăzilor ei sunt înspre vârful piramidei, în timp ce noi mai avem mult să ajungem la baza ei. Şi când te gândeşti că nu de mult au avut şi un război destul de distrugător. Autostrada a fost plină de tunele moderne şi de viaducte lungi care traversează văile la mare înălţime. Păcat că folosirea ei era contra cost! Şi costul era destul de mare!

Peisaj croat.
Şi între oraşele Rijeka şi Pula se construia o autostradă şi anumite părţi din ea era dată în exploatare.

În Medulin am găsit adresa hotelului nostru de apartamente, în urma unui telefon. A răspuns însăşi Anika, ne-a dat câteva indicaţii în italiană şi a am înţeles că ne aşteaptă în capul străzii ei. Ne-a identificat şi ne-a condus la viitoarea noastră locuinţă.

 Şi noi şi Timarii aveam câte un dormitor, câte o baie, câte o bucătărie dotată şi câte o sufragerie cu televizor. Maşina am parcat-o în curte, lângă o mare peluză, cu gazonul foarte bine întreţinut.

Ne-am instalat şi apoi ne-am odihnit.

După odihnă am ieşit să vedem staţiunea. Am fost pe faleza Adriaticii, am identificat locurile de plajă şi am admirat priveliştea din portul de agrement. Pe tot timpul sejurului, Ghiţă nu şi-a reglat data corectă pe aparatul său de fotografiat. Aşa că data cu roşu, care apare pe pozele lui, este falsă.

La...

Medulin...

Croaţia.


În Portul de Agrement.

Greu între două gagici bine!
Am trecut pe la nişte magazine şi am făcut cumpărături, pentru a putea folosi bucătăria atât de bine dotată. Poate pentru că eram într-o staţiune de vacanţă, preţurile erau destul de mari, în comparaţie cu cele din România şi chiar din Ungaria.

9 Iunie. Am început cu finalizarea gătirii începute aseară. Am luat şi micul dejun şi am aşteptat până au fost gata cele două feluri, astfel că pentru două zile eram asiguraţi în ce priveşte mâncarea.

Baia.


Dormitorul.

Bucătăria.

Sufrageria.

Terasa Timarilor.

Curtea.

Încă se găteşte.

În fotoliu...

La televizor.
 În continuare ne-am dus la mare. Plaja era frumoasă, nisipul adus din altă parte era fin şi din belşug, dar porţiunea de apă mică era de vreo 50 de metri. Abia după asta se putea înota. În plus fundul mării era din pietriş care te jena la tălpi. Era aproape un calvar să intrii şi să ieşi în şi din mare. În rest, apa era caldă şi nu-ţi mai venea să vii afară.

După prima ieşire din mare, a început brusc să se înoreze şi s-a pornit o ploaie aproape torenţială. Am fugit toţi patru pe o terasă de lângă plajă şi timp de o oră am stat la cafea şi la beri.

Soarele a reapărut şi din nou am stat o bună bucată de timp în mare. Pe la amiază am plecat spre casă pentru masa de prânz.

Eram cu slipul ud pe mine.
Ne-am şi odihnit şi numai după aceea am ieşit prin staţiune de-a lungul mării.

Marea spre seară.

Umbre lungi.
Am cumpărat o excursie pentru a doua zi la Veneţia şi apoi am mers la o terasă unde am stat până s-a întunecat.

10 Iunie. Ne-am trezit cu ajutorul telefonului în jurul orei 5 şi un sfert şi am plecat spre o parcare de unde la ora şase vom lua un microbus.

La ora 5 şi 42.

Spre Veneţia.
Microbusul ne-a dus în portul Rovinje, de unde cu un catamaran vom merge la Veneţia.

În Rovinje.

Spre port.

Case neîngrijite.

Cândva a fost oraş italian.

Oricând poate ploua.

Ghiţă.


În port.


Printre sute de catarge.





Vapor pe care este înscris portul de origine.


Coada de la controlul croat de frontieră.
Ne-am urcat pe catamaranul Adriatic Jet. După plecare organizatorii excursiilor au început să vândă seviciile disponibile. Noi am luat bilete pentru un mic vaporaş care ne va duce din port până în apropierea Pieţii San Marco, masa de prânz într-un restaurant, o plimbare cu vaporeto pe lagună şi revenirea în port tot cu un vaporaş. În rest era program de voie.



Pe catamaranul...

Adriatic Jet.

În apele veneţiene.













Pe vaporaş spre San Marco.



Debarcaţi.




Nu plouă...

Este un soare puternic.


În Piaţa San Marco.







Cu umbrela olandeză.



Sus pe bazilica San Marco.

În Piaţa San Marco.

La câte o cafea...

Şi la câte o bere.

Campanila.

Poza de copertă pe Facebook.




Asta am dori s-o facem zilnic aici!

Cafeaua veneţiană.



Campanila.

Bate miezul zilei.
O terasă în San Marco.

Cafea şi bere.





Bazilica San Marco.



Cu Goldoni.


Podul Rialti.









O gondolă.


Gagici Mişto...

Pe Podul Rialti.

Şi un gagiu...

Încă unul.

Aici ai fost şi acum 6 ani.

Şi eu.




Întorşi...

De la masa de prânz.
Am făcut plimbarea cu vaporeto pe lagună şi apoi cu vaporaşul am revenit în port. După un sumar control de frontieră ne-am urcat din nou pe Adriatic Jet şi am plecat spre Croaţia.

Spre Croaţia.
Din Rovinje ne-a preluat microbusul şi ne-a dus în Medulin. Când am ajuns acasă tocmai se însera.

11 Iunie. Programul din zilele următoare a fost plaja de dimineaţă, masa de prânz, odihna, plaja de după-amiază şi programul de seară, care numai el era cam diferit de la o zi la alta.

Sosim de la plajă.

Spre casă.

Pentru masa de prânz.

În faţa unui restaurant...

Un purcel... 

Se învârte în frigare.

Văzându-ne că admirăm purcelul, o femeie din restaurant a ieşit la noi şi am întrebat-o cum trebuie procedat pentru a mânca din purcel. Ne-a spus că este suficient să ne programăm, la ea şi să venim seara după ora şapte jumate. Vom avea o masă rezervată.

Seara la restaurant...

Mâncăm din purcel.

Bere croată, printre altele.
Ca o surpriză din partea casei, băuturile de aperitiv au fost gratuite (coniacul croat, precum şi un fel de rachiu specific Istriei).

12 Iunie. 


Plimbarea de seară.

În portul de agrement.




13 Iunie. Am cumpărat de la un comisionar turistic, care se afla pe plajă, o excursie la insula Brijuni, fostă reşedinţă a preşedintelui RSF Jugoslsvia, Iosp Broz Tito, mort în 1980. Comisionarul s-a oferit să ne ducă cu maşina proprie până la Pula şi înapoi.

14 Iunie. În portul Pula ne-am urcat pe iahtul Martina Bela, care a pornit spre insulă.

Din Pula spre Insula Brijuni.

Cu iahtul Martina Bela.









Amfiteatrul roman.





Şantierul naval.





Unităţi militare...

Dezafectate.








Am debarcat pe Brijuni.
Turiştii de pe nava noastră şi de pe încă două, s-au împărţit în trei grupuri, după limba în care vorbea ghidul: croată, engleză şi italiană. Noi am ales grupul de limbă engleză. Ce nu pricepeam noi ne traducea Betty. Am vizitat împreună cu ghidul, unele obiective turistice aflate în împrejurimea locului de debarcare.

Cu umbrela olandeză.

Harta Parcului Naţional.

Papagalul lui Tito.



Cerbi în libertate.

Cel mai bătrân măslin din insulă.






Cadoul lui Eisenhower către Tito

Un Cadillac din anii 1950.


Animale de-a lui Tito împăiate după deces.

Oaspeţi ai lui Tito pe insulă (R.Burton, L.Taylor).

Pe faleză.





Biserica milenară...

Transformată dintr-o...

Termă romană.


Judecata...

De...

Apoi.

Ciuma din secolul al XIV-lea.
După o pauză petrecută în grădina de vară al unui restaurant, unde am mâncat şi am băut câte o bere, toţi turiştii am urcat pe un trenuleţ, cu care am făcut turul insulei. În locurile mai importante coboram din trenuleţ şi ascultam explicaţiile ghidului.

Imagini din Turul Insulei...

Cu trenuleţul.





Vilă din timpul Imperiului Austro-Ungar.

Din trenuleţ...

Se vedea...

Foarte des...

Adriatica.












Fermă...

De struţi.

Zebre.






Loc de staţionare...

Pentru...

Trenuleţ.


Cel mai celebru locuitor al insulei.

Elefantul...

Dăruit de Indira Gandhi...

Lui Tito.


Trenuleţul oprit.


Elefantul este femelă.


Un copac...

Cu flori.

Ruine romane.











Am terminat...

Turul...

Insulei...

Veliki Brijun.

Program de voie.

Până la...

Îmbarcare.


Pe rămăşiţele...

Unei canalizări postromane.

A început ploaia; n-am adus umbrela degeaba!

Apar vălurele pe Adriatica.
La ora programată ne-am îmbarcat pe Martina Bela şi am pornit înapoi spre portul Pula.

Pe Martina Bela.








Amfiteatrul roman de la Pula.
După debarcare ne-am plimbat vreo jumătate de oră pe chei, până a venit omul cu Volkswagen-ul. Acesta ne-a dus din nou la Medulin în capătul străzii noastre.

Spre seară am ieşit la ultima plimbare pe faleză.

Pe faleză.

Ultima...

Noapte în...

Medulin.
15 Iunie. Ne-am luat la revedere de la familia Ankăi şi am pecat spre Budapesta.

Vacanţa din Croaţia s-a dovedit a fi una foarte plăcută, în care timpul a zburat cu repeziciune. Singurul lucru dezagreabil a fost fundul de pietriş, de la intrarea în mare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu