San Jose CA 2010

Oraş: San Jose
Coordonate Geografice: 37g20m21s N  121g53m38s V
Ţara: Statele Unite ale Americii
Populaţie: 1000000 locuitori
Data Sejur: 29 Iunie-16 Iulie 2010
Locuinţă: 3507 Palmilla Drive 

29 Iunie. Luni seara Mircea ne-a dus la Cluj şi am dormit peste noapte la ei.

Tot el ne-a transportat la aeroport, dimineaţa devreme, în jurul orei 4.

Am făcut chekin-ul, am mers în sala de aşteptare şi am urcat pe la ora 5 45 în Airbus-ul firmei Wizzair.

În avionul de Londra..

Avionul a decolat la timp şi peste 2 ore şi ceva am aterizat la Londra.

Aeroportul văzut de la fereastra avionului.

Am decolat din Cluj.

Ne-am recuperat bagajele şi am băut câte o cafea la cofetăria  Costa din Luton.

Comandând...

Cafeaua.

Aşteptând cafeaua.

Iat-o că a sosit.

Am aşteptat apoi autobusul National Express. Acesta ne va duce din  Luton la Heathrow,  traversând Londra.

Aşteptăm...

Autobusul...

Pentru Heathrow.

Autobusul a sosit la timp şi s-a încadrat în orar.

Anul trecut am zburat din  Heathrow de la Terminalul 5,  cel mai nou şi mai modern dintre ele. Acum zburăm de la Terminalul 1 care este cel mai vechi. Am sesizat imediat diferenţa.

Chekin-ul şi controlul vamal au trecut cu bine şi cu 3 ore înaintea zborului ne-am instalat într-un mic restaurant din aeroport unde am băut bere  Stela Artois  la ţap. Tot aici am luat o mică gustare, pentru că cei de la  Wizzair  nu ne-au dat mâncare în avion.

La o bere...

Pe Heathrow.

De fapt la două beri.

Privelişte din sala de aşteptare.

Betty a mai umblat prin magazine şi i-a cumpărat un cadou lui Mihai.

Timpul a trecut şi cu o jumătate de oră înainte de plecare (14 GMT) ne-am îmbarcat. Avionul a fost un  Boeing 777,  la fel de mare şi cam cu aceleaşi caracteristici ca şi 747, cel de anul trecut.

Aripa...

Avionului.

La locurile...

Noastre.

Zborul era acum efectuat de compania  United  şi dura 10 ore până la  San Francisco.

Am decolat din Londra...

Spre San Francisco.

 În avion, în general am urmărit harta cu evoluţia zborului şi am admirat şi fotografiat  Munţii din Groenlanda.

Începe...

Survolarea...

Groenlandei.

Munţii...

Din...

Groenlanda.

Timpul a trecut relativ repede, mult mai repede ca la drumul dus de anul trecut şi după 9 ore şi jumătate am fost anunţaţi că aterizăm în  San Francisco.

Coborâţi din avion am mers cu toţii la controlul  Poliţiei de Frontieră,  care au preluat formularele completate în avion, ne-au verificat amprentele şi imaginea retinei, după care ne-au lipit în paşapoarte hârtia cu dreptul de sejur în  SUA.

Între timp toate bagajele au fost ridicate de pe bandă, iar ale noastre erau lăsate jos la capătul benzii.

Am fost invitaţi la controlul vamal, unde deşi aparatul cu raze a sesizat lipsa alimentelor, vameşul m-a pus să-mi deschid valiza şi a controlat-o temeinic. Bineînţeles că nu a găsit nimic în neregulă.

Am mers la  SOSIRI  unde ne aşteptau Mihai, Mădălina şi nepoata noastră Clara Alexandra în vârstă de 2 luni şi 3 săptămâni. Am mai văzut-o pe monitorul calculatorului, prin internet, de mai multe ori, dar pe viu acum am  admirat-o  (suntem bunici tineri), pentru prima dată.

Împreună ne-am dus în parcarea subterană unde se afla maşina, ne-am îmbarcat toţi cinci şi am pornit spre San Jose.

Ei locuiau în acelaşi apartament ca şi anul trecut, în complexul  North Park.  După ce am parcat maşina am urcat în apartament şi am început să discutăm. În centrul discuţiei, bineînţeles că se afla Clara, de la viaţa ei intrauterină şi până în prezent. Din când în când, Clara completa discuţia noastră în limbajul ei bine codificat!

Clara.

Pe covoraş.

În jurul orei 9 nu am mai rezistat şi ne-am dus la culcare. Şi ziua de 29 iunie 2010 a fost, ca la sosirea de anul trecut, o zi foarte lungă. A avut 34 de ore, din care 27 de ore nedormite.

30 Iunie. Principala activitate din această zi a fost găurirea urechilor Clarei pentru cercei. Mihai şi Mădălina au plecat cu ea la doctor, care a efectuat operaţiunea şi i-a pus primii cercei. Au venit apoi acasă şi ne-au spus că fetiţa a fost foarte cuminte, pentru că nu a plâns deloc.

Clara cu primii cercei.

 Am ieşit toţi cinci la plimbare, Clara bineînţeles în cărucior şi am făcut  şi noi cunoştinţă cu traseele.

1 Iulie. Deja copilul s-a obişnuit cu noi şi îi place prezenţa noastră. Ne ascultă cu interes şi de aceea vorbim în permanenţă cu ea.

Clara...

În...

Leagăn.

Zâmbet de copil.

Acuma suntem în măsură să ieşim şi singuri cu Clara la plimbare.

Plimbare...

La broscuţe

Cu bunicii.

În parc.

Doarme lângă clădirea Universităţii din Phoenix Arizona.

Pe Bay Point.

Seara am asistat la baia Clarei.

Baia de seară.

2 Iulie. Am fost în Santana Row să cunoaştem o familie de români, prieteni cu copiii noştri. Mihai şi Mădălina i-au cunoscut pe Flavian şi Athena la şcoala unde se învăţa cum să ai grijă de viitorii nou născuţi. Fata lor Eva s-a născut la o zi după Clara.

Ne-am întâlnit pe terasa unui restaurant unde pe lângă ei şi noi a mai venit şi Angelica, mama lui Flavian.

Cu familia Vasile.

3 Iulie. Principalul eveniment al zilei a fost acela că nepoata noastră Clara şi-a ridicat pentru prima dată capul, cu o săptămână înainte de a împlini 3 luni.

În costumaşul adus de bunici.

Clara a ridicat...

Pentru prima dată capul.

4 Iulie. Este Ziua Naţională a Statelor Unite. Toţi am fost invitaţi la familia Ardeleanu. Ei sunt originari din  Timişoara,  pater familias, Dan lucrează la  Google,  iar soţia lui Adina este lector la  Universitatea Santa Clara.  Au o fetiţă Sara în vârstă de aproximativ 3 ani. Nu demult s-au mutat în noua lor casă.

O hrănesc...

Pe Sara...

Cu pui, porc şi cartofi.

Ami cu Clara.

Adunare Feministă.

Pe mica...

Suprafaţă cu gazon.

Întorşi acasă am ieşit mai spre seară şi am văzut focurile de artificii cu ocazia sărbătorii americane.

5 Iulie. După sărbătorirea de ieri a  Zilei Independenţei  am hotărât să mergem azi să ne plimbăm în campusul  Universităţii Stanford.

Universitatea Stanford  este situată în  Palo Alto,  oraş din Comitatul Santa Clara,  cu capitala la San Jose. Universitatea este privată şi este una din cele mai prestigioase universităţi nu numai din  Statele Unite ci şi din lume.

A fost fondată în 1891 de către  Leland Stanford, om politic californian şi magnat al căilor ferate, în memoria fiului său care a murit la 16 ani de febră tifoidă. Cele mai importante facultăţi ale sale sunt cele de: Afaceri, Drept, Inginerie, Educaţie  clasate în 2008 pe locul al II-a dintre cele mai bune facultăţi americane din domeniu, iar cea de  Medicină era pe locul 7 în acelaşi clasament.

Dintre absolvenţii universităţii, 16 au ajuns laureaţi ai Premiului Nobel, unul preşedinte al SUA  (Herbert Hoover între 1929 şi 1933), şi câte un prim-ministru al Japoniei şi al Israelului. Un absolvent de prestigiu este şi scriitorul  John Steinbeck. Numeroşi absolvenţi au reuşit în domeniul afacerilor, amintind dintre aceştia pe  W Hewlett şi L Packard  fondatorii concernului  HP,  pe  S Drin şi L Page  fondatori ai lui  Google  şi  D Filo  şi  J Yang fondatori ai lui  Yahoo.

Campusul universităţii are o suprafaţă cu aria de peste 3300 ha şi este situat în centrul  Văii Siliconului. Una din marginile sale este celebrul bulevaerd  El Camino Real.  În campus există, pe lângă clădirile dedicate învăţământului universitar şi clădiri proprietate particulară. Terenul pe care sunt construite este însă al universităţii, el fiind concesionat pe anumite termene, până la maximum 99 de ani.

Ne-am îmbarcat în maşină, Mihai cu Mădălina, eu cu Betty şi evident Clara. În  Palo Alto  am luat-o pe bulevardul care duce la Universitate şi am parcat în campus. Aici, conform planului, ne-am întâlnit cu Emanuel şi Ioana, prieteni ai copiilor noştri care erau părinţii unui băieţaş David, cu câteva zile mai mic decât Clara.

Ne-am plimbat prin parcurile bine îngrijite ale campusului, unde probabil trudeşte o armată de grădinari foarte pricepuţi.

În campusul...

Universităţii...

Stanford.

Doi bebeluşi de origine română.

Alei şi spaţii verzi.

Am ajuns la o copie a statuilor celor şase  Burghezi din Calais, turnate în  Franţa  prin anii 1980 după formele executate cu mai bine de un secol în urmă de însuşi  Rodin.

Am mai văzut variante ale acestui grup statuar şi cel mai reuşit este acela din  faţa Primăriei din Calais. Aceştia şase inspiră tocmai prestanţa care nu i-a plăcut regelui Eduard al III-lea şi a vrut iniţial să-i condamne la moarte. Statuile din Calais sunt mai bine lucrate şi decât cele din curtea  Muzeului Rodin din Paris.  Este firesc să fie aşa, deoarece au fost comandate şi plătite de municipalitatea caleziană, căreia i s-a oferit tocmai capodopera.

Burghezii aflaţi la Stanford au o atititudine mai umilă, lipsindu-le tocmai prestanţa pomenită mai sus.

La picioarele fiecărei statui se află o placă unde este indicat numele personajului.

Burghezii din Calais.

Proprietate a Muzeului de Artă...

Al Universităţii.

Familia şi burghezii.

Pierre de Vissant 1885-86 Turnat în bronz 1981.

Informaţii despre burghezi.

Ne-am mai plimbat pe pajiştile cu iarba deasă şi tunsă tocmai la termen, am trecut pe lângă  Capela Universităţii,  pe lângă  Turnul lui Hoover  şi pe lângă alte obiective din campus.

Capela Universităţii.

Ceasul cu pendul.

Într-un final ne-am aşezat la mesele unui restaurant în aer liber. Restaurantul era cu autoservire, avea mâncare, cafea şi băuturi exclusiv nealcoolice.

Adulţii am luat câte o răcoritoare, în timp ce Clara şi David au luat câte o masă copioasă de la sânul matern.

Clara la sânul matern.

Sala de sport.

Clara ştudentă la Stanford.

Comparativ m-am gândit şi la studenţia mea de la  Universitatea din Timişoara.

Am revenit acasă la programul cotidian.

6 Iulie. Am mers cu tramvaiul la  Great Mall America, unde eu mi-am cumpărat o geacă de blugi  Levi-Strauss  şi o pereche de sandale de piele.

Geaca...

Levi Strauss.

Sandalele cu bonul din dotare.

Spre seară ne-am pregătit să mergem la un  barbeque  la Mihai şi Moni pe  Rio Robles. Mihai a agăţat-o pe Clara pe pieptul său cu un ham şi împreună au lucrat cu randament la pregătirea fripturilor.

Spre Rio Robles.

La un BBQ.

Proteste.

Vii proteste.

Iubim...

Trandafirii.

8 Iulie. Deşi Clara se hrăneşte de la sânul matern, ne place ca şi ea să asiste la mesele noastre.

Cinăm sub...

Supravegherea severă a Clarei.

10 Iulie. Am fost să vizităm celebra porţiune de 140 de km din coasta californiană, aflată la sud de Monterey, cunoscută sub numele de Big Sur  (Marele Sud). Mihai a mers cu motocicleta, singur sau cu Mădă pe scaunul din spate, iar eu conduceam maşina lui, alături de Betty şi Clara şi ocazional de Mădălina.

În maşină...

Spre Marele Sud.

Cu...

Pacificul.

Maşina şi motocicleta.

Pacificul.

Lipeşte-te de mine...să vadă lumea că ne iubim.

Sandvici.

Din două părţi.

Un pod celebru.

Rocky Creek Bridge

Cam prin această zonă s-a filmat în Basic Instinct urmărirea lui Sharon Stone de către Michael Douglas.

Luăm masa de prânz...

La River Inn.

Betty, căştile şi Bixby Bridge.

Eu fără Bixby Bridge.

Pogoară ceaţa.

Deşi în prima tinereţe mi-a plăcut, eu nu mai sunt fan al motociclismului.

Poză de pe capota maşinii.

11-16 Iulie. În această săptămână am făcut pregătiri pentru mutarea într-un apartament din Santa Clara, un alt oraş, din cele zece, aparţinând comitatului cu acelaşi nume ( County of Santa Clara) care are capitala la San Jose.