luni, iulie 05, 2010

5 Iulie Universitatea Stanford

După sărbătorirea de ieri a Zilei Independenţei am hotărât să mergem azi să ne plimbăm în campusul Universităţii Stanford.

Universitatea Stanford
este situată în Palo Alto, o suburbie al San Jose-ului, este o universitate privată şi una din cele mai prestigioase universităţi din Statele Unite şi din lume.

A fost fondată în 1891 de către Leland Stanford, om politic californian şi magnat al căilor ferate, în memoria fiului său care a murit la 16 ani de febră tifoidă. Cele mai importante facultăţi ale sale sunt cele de: Afaceri, Drept, Inginerie, Educaţie clasate în 2008 pe locul al II-a dintre cele mai bune facultăţi americane din domeniu, iar cea de Medicină era pe locul 7 în acelaşi clasament.

Dintre absolvenţii universităţii, 16 au ajuns laureaţi ai Premiului Nobel, unul preşedinte al SUA (Herbert Hoover între 1929 şi 1933), şi câte un prim-ministru al Japoniei şi al Israelului. Un absolvent de prestigiu este şi scriitorul John Steinbeck. Numeroşi absolvenţi au reuşit în domeniul afacerilor, amintind dintre aceştea pe W Hewlett şi L Packard fondatorii concernului HP, pe S Drin şi L Page fondatori ai lui Google şi D Filo şi J Yang fondatori ai lui Yahoo.

Campusul universităţii are o suprafaţă cu aria de peste 3300 ha şi este situat în centrul Văii Siliconului. Una din marginile sale este celebrul bulevaerd El Camino Real. În campus există, pe lângă clădirile dedicate învăţământului universitar şi clădiri proprietate particulară. Terenul pe care sunt construite este însă al universităţii, el fiind concesionat pe anumite termene, până la maximum 99 de ani.

Ne-am îmbarcat în maşină, Mihai cu Mădălina, eu cu Betty şi evident Clara. În Palo Alto am luat-o pe bulevardul care duce la Universitate şi am parcat în campus. Aici, conform planului, ne-am întâlnit cu Emanuel şi Ioana, prieteni ai copiilor noştri care erau părinţii unui băieţaş David, cu câteva zile mai mic decât Clara.

Ne-am plimbat prin parcurile bine îngrijite ale campusului, unde probabil trudeşte o armată de grădinari foarte pricepuţi.

În campusul...

Universităţii...

Stanford.

Doi bebeluşi de origine română.

Alei şi spaţii verzi.
Am ajuns la o copie a statuilor celor şase Burghezi din Calais, turnate în Franţa prin anii 1980 după formele executate cu mai bine de trei sferturi de secol în urmă de însuşi Rodin.

Am mai văzut variante ale acestui grup statuar şi cel mai reuşit este acela din faţa primăriei din Calais. Aceştia şase inspiră tocmai prestanţa care nu i-a plăcut regelui Eduard al III-lea şi a vrut iniţial să-i condamne la moarte. Statuile din Calais sunt mai bine lucrate şi decât cele din curtea Muzeului Rodin din Paris. Este firesc să fie aşa, deoarece au fost comandate şi plătite de municipalitatea caleziană, căreia i s-a oferit tocmai capodopera.

Burghezii aflaţi la Stanford au o atititudine mai umilă, lipsindu-le tocmai prestanţa pomenită mai sus.

La picioarele fiecărei statui se află o placă unde este indicat numele personajului.

Burghezii din Calais.

Proprietate a Muzeului de Artă...

Al Universităţii.


Familia şi burghezii.

Pierre de Vissant 1885-86 Turnat în bronz 1981.





Ne-am mai plimbat pe pajiştile cu iarba deasă şi tunsă tocmai la termen, am trecut pe lângă Capela Universităţii, pe lângă Turnul lui Hoover şi pe lângă alte obiective din campus.

Capela Universităţii.

Ceasul cu pendul.





Într-un final ne-am aşezat la mesele unui restaurant în aer liber. Restaurantul era cu autoservire, avea mâncare, cafea şi băuturi exclusiv nealcoolice.

Adulţii am luat câte o răcoritoare, în timp ce Clara şi David au luat câte o masă copioasă de la sânul matern.

Clara la sânul matern.

Sala de sport.


Clara ştudentă la Stanford.
Comparativ m-am gândit şi la studenţia mea de la Universitatea din Timişoara.

Am revenit acasă la programul cotidian.